Nu ştiu alţii cum sunt, dar ştiu sigur că iubitorii voleiului din Câmpia Turzii trăiesc cele mai frumoase clipe. Nu ştiu câţi dintre noi am crezut în această echipă şi în visul ei, dar nici nu mai contează. E important că au crezut ei, „actorii” principali ai celor trei zile, sportivii care n-au încetat să spere, să se pregătească şi să lupte.
Iar noi, ceilalţi, cu mai multă sau mai puţină încredere, am fost acolo şi i-am susţinut neîncetat, exact aşa cum au meritat şi exact aşa cum va trebui s-o facem şi de-acum înainte.
Băieţii ăştia au pus Câmpia Turzii pe harta voleiului românesc. După foarte mulţi ani, Câmpia Turzii îşi face simţită prezenţa într-o primă ligă şi o face la capătul unui drum greu, plin de provocări. Echipa asta a stat în picioare! Din prima şi până în ultima secundă. Secunda aceea în care i-au lăsat fără replică pe rapidişti, secunda aceea în care suporterii au năvălit pe teren, secunda aceea în care încă ne mai întrebam dacă-i chiar adevărat. Ne-au dus de extaz la agonie, dar ne-au făcut să realizăm cât de mult ne dorim ca ei să fie acolo: în prima ligă!
A curs şampanie, au curs şi lacrimi de bucurie. A fost o zi a bucuriei! A fost incredibil, memorabil, istoric! Iar ei au fost de vis! Şi visul merge mai departe! De-acum încolo la un alt nivel, unul care ne va obliga să fim mai buni! Cu toţii! Şi ei, dar şi noi! Să fie bine! Şi să fie volei!
Bravo, băieţi! Aţi fost minunaţi!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
