Există teorii care susțin că este imposibil să fie schimbat nivelul constant de fericire al cuiva. Spre exemplu, una dintre aceste teorii așa numită teorie referitoare la „suma zero”, susține că fericirea este ciclică și că perioadele în care suntem fericiți și cele în care suntem nefericiți, alternează. Astfel, orice încercare de a crește nivelul de fericire va fi anulată de o perioadă nefericită ulterioară.
Pe de altă parte, o altă teorie susține că fericirea este o trăsătură constantă, că nu este supusă schimbării. Dar, în perioada adolescenței și a tinereții lucrurile se schimbă destul de frecvent, întrucât au loc o serie de schimbări de viață majore. Prin urmare, este mai ușor de presupus că fericirea sedobândește sau se redobândește, mai curând decât să fie ceva prestabilit.
Pe de altă parte, teoria evoluționistă susține că, deși reacționăm rapid, din punct de vedere emoțional, la evenimentele pozitive sau negative din viața noastră, revenim rapid la nivelul anterior de activare fiziologică sau emoțională. Este vorba de fenomenul de „adaptare hedonică” (adaptare la starea de fericire).
Adaptarea hedonică, cunoscută și sub denumirea de „banda de alergare hedonică”, este un concept studiat de cercetătorii din domeniul psihologiei pozitive și al altor discipline care studiază fericirea și starea de bine și care se referă la tendința generală a oamenilor de a reveni la un anumit nivel de fericire în ciuda suișurilor și coborâșurilor vieții. Asocierea cu o bandă de alergare dorește scoaterea în evidență că, din punct de vedere al nivelului de fericire, ajungem întotdeauna acolo de unde am plecat.
În continuare sunt prezentate câteva situații în care a fost observat fenomenul de adaptare hedonică:
– persoanele care câștigă la loterie tind să revină la nivelurile lor inițiale de fericire după ce elementul de noutate a câștigului a dispărut (unii chiar ajung să fie mai puțin fericiți din cauza schimbărilor care pot apărea în relațiile cu cei din jur); există o creștere inițială a nivelului de fericire dar, după aproximativ un an, revin la nivelul anterior de fericire;
– oamenii care și-au pierdut capacitatea de folosire a picioarelor în urma unor accidente grave, resimțită inițial ca fiind devastatoare, revin la nivelurile de fericire dinainte de accident, după o perioadă de acomodare;
– cercetările au scos în evidență că prima mușcătură din ceva delicios este trăită ca fiind mai plăcută decât a treia sau a zecea; ne obișnuim cu plăcerea destul de repede și în curând, același mic răsfăț care ne îmbunătățește starea de spirit nu mai produce același plus de bucurie.
Adaptarea hedonică este o realitate în viața noastră, dar atunci când suntem conștienți de cum funcționează suntem mai capabili să controlăm aspectele negative și să ne angajăm în activități care sunt mai imune la efectele neplăcute ale „benzii de alergare hedoniste”,astfel:
– să ne asigurăm că viața noastră voastră include mai multe plăceri și să încercați să le planificați pe parcursul zilei;
– să ne alternăm plăcerile, astfel încât să le resimțim mereu ca noi (așa cum cearșafurile proaspete se simt mai plăcut decât cele de câteva zile);
– să ne facem timp pentru hobby-uri.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
