Vă sună cunoscute următoarele știri? „Peste noapte, combustibilul va ajunge să coste 11 lei/litru”;„Rata de schimb valutar va sări agresiv peste pragul de 5 lei pentru un euro și este criză de bani fizici”; „Un nor toxic plutește deasupra Europei, venind dinspre Ucraina”; „Va fi o criză de ulei de floarea soarelui”.
Ce s-a întâmplat, ulterior? În momentul scrierii articolului, prețul la carburanți se situează în jurul valorii de 8 lei/litru, în funcție de tip și de calitate (s-a scumpit, dar nu este 11 lei/litru); 1 euro se vinde cu aproximativ 4,98 lei (sau cu foarte puțin peste 5 lei); măsurătorilespecialiștilor în meteorologie și mediu indică valori normale ale concentrațiilor de monoxid de carbon și estimează valori normale și pentru perioada următoare, adică nu există un nor toxic; prețul litrului de ulei este între 8 și 10 lei (da, este mai scump, dar nu este 25 lei/litru) se găseșteși există rezerve până la următoarea recoltă de floarea soarelui.
Ce au în comun informațiile prezentate mai sus?Sunt false, fakenews.Informațiile false sunt prezente în majoritatea domeniilor importante ale vieții noastre, cum ar fi politica, economia, medicina și politicile de sănătate publică (pandemia COVID-19 este un bun exemplu), în jurnalism, în educație și în știință.Informațiile sunt false, dar efectele produse sunt foarte reale. Pare ilogică, de exemplu, răspândirea în toată țara, în foarte scurt timp, a informației că un proprietar de benzinării dintr-o localitate mică (și nu un lanț de stații de combustibil) a mărit prețul carburanților provocând, astfel, o adevărată isterie la nivel național. Nu știu câți dintre cei care au format cozi imense la benzinării și au cumpărat cantități mari de combustibil, în cantități și condiții improprii, în multe cazuri, au rude sau cunoștințe în Beiuș(localitatea din care a pornit informația, este în Bihor), astfel încât să afle repede despre certa creștere a prețurilor la combustibil peste noapte.Pare ilogic, dar există o logică, foarte coerentă, doar că este irațional ceea ce s-a întâmplat.
Între logic și irațional există diferențe semnificative, pe care vom încerca să le înțelegem.Pentru aceasta, este util să definim conceptul ”post-adevăr”.Perioada post-adevăr, în conjunctură cu expansiunea virală a rețelelor de socializare a favorizat și favorizează apariția și răspândirea știrilor false.
Termenul „post-adevăr” se referă la situația în care faptele, dovezile obiective, au o influență mai redusă asupra opiniei publice decât apelul la emoții sau la convingerile personale. Realitatea contează mai puțin,
Dacă adresăm cuiva o întrebare, de regulă, ne așteptăm ca persoana să ne ofere informația pe care o consideră adevărată. Totuși, trăim într-o perioadă în care termenul „adevăr” a devenit neimportant sau irelevant, mereu ne sunt prezentate „fapte alternative” și incertitudini. Astfel, adevărul și falsul sunt dificil de diferențiat, iar știrile false (fakenews) produc, așa cum scriam la începutul articolului, efecte reale.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
