Cu toții folosim termenul „emoție” și ni se pare că înțelegem foarte bine la ce anume din gama noastră de trăiri se referă. Că să aflăm dacă acesta este atât de clar pe cât ni se pare, este suficient să încercăm să-i dăm o definiție sau să explicăm altcuiva ce înseamnă, pentru noi, emoțiile.
Psihologii folosesc adesea noțiunea de „afect” ca termen generic pentru diferite emoții pozitive și negative, sentimente sau stări de spirit pe care le trăim frecvent și pe care le recunoaștem cu ușurință. În următoarele două articole se va face referire la două concepte din domeniul afectivității: emoțiile pozitive și inteligența emoțională.
Emoțiile pozitive
Mulți ani de zile, psihologia s-a concentrat asupra emoțiilor sau afectelor negative, cum ar fi depresia, tristețea, furia, stresul sau anxietatea. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece acestea pot determina tulburări de natură psihică sau pot semnala prezența acestora.
Cu toate acestea, studiul emoțiilor pozitive nu este mai puțin interesant, în ciuda unor credințe larg răspândite despre acestea. Astfel, avem tendința să credem că efectele pozitive distorsionează sau perturbă gândirea logică și eficientă, că emoțiile pozitive sunt, oarecum, simple sau că, dată fiind durata scurtă a acestora, nu pot avea efect pe termen lung.
S-a demonstrat că lucrurile stau diferit: astfel, potrivit teoriei broaden-and-build (într-o traducere aproximativă „extindere și construire”) elaborată de Barbara Fredrickson, trăirea emoțiilor pozitive, spre deosebire de cele negative, face ca mintea noastră să fie deschisă spre o gamă mai diversă de experiențe; de exemplu resimțirea bucuriei poate determina dorința de a ne depăși limitele și de a ne exprima creativitatea(extinderea repertoriului de comportamente, motivații).
Componenta de construire se referă la faptul că trăirea repetată a emoțiilor pozitive și, implicit, exersarea repetată a unor gânduri și comportamente contribuie la dezvoltarea unor resurse personale durabile, pe care persoana le poate folosi pentru depășirea obstacolelor pe care le întâlnește în timpul vieții. De exemplu, trăirea repetată a emoției de bucurie determină implicarea în activități asociate cu joaca și creativitatea. Joaca, mai ales în copilărie, este asociată cu dezvoltarea abilităților sociale, care vor fi utile pe tot parcursul vieții.
Astfel, detaliind, experiențele afective pozitive contribuie și au efect pe termen lung asupra dezvoltării noastre personale în următoarele moduri: