Psiholog Marcel Nițan: Mit Psihologic: Stimularea creierului cu jocuri mentale îl face să devină mai puternic
În zeci de ani, ideea că stimularea creierului cu jocuri sau activități mentale îl poate face mai puternic a câștigat popularitate. Publicitatea pentru aplicațiile și programele de „antrenament al creierului” susține că astfel de activități pot îmbunătăți funcțiile cognitive și pot preveni declinul cognitiv legat de îmbătrânire. Dar cât de adevărate sunt aceste afirmații? Să analizăm acest mit psihologic și să vedem care sunt dovezile științifice.
Acest mit, conform căruia jocurile mentale pot întări semnificativ creierul provine din ideea de neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se modifica și de a se adapta în răspuns la experiențe noi. Conceptul de „antrenament al creierului” sugerează că, prin expunerea la provocări cognitive regulate, creierul își poate îmbunătăți performanțele generale, similar cu modul în care mușchii devin mai puternici prin exerciții fizice.
Dar, studiile științifice care au investigat impactul jocurilor mentale asupra funcțiilor cognitive, au prezentat rezultate mixte și care nu pot fi generalizate. Astfel, deși există unele dovezi că jocurile mentale pot îmbunătăți performanțele în sarcinile specifice antrenate, transferul acestor abilități la alte domenii ale vieții cotidiene este adesea limitat.
Au fost identificate îmbunătățiri specifice, dar limitate. Persoanele care practică regulat jocuri de memorie sau puzzle-uri devin mai performante la acele activități specifice. Totuși, această îmbunătățire nu se traduce neapărat în dezvoltarea abilităților cognitive generale. De exemplu, îmbunătățirea performanțelor la un joc de memorie nu garantează o memorie mai bună în viața de zi cu zi .
Pe de altă parte, multe studii indică faptul că orice câștiguri cognitive obținute prin jocuri mentale tind să fie pe termen scurt și să dispară dacă activitatea nu este continuată. Aceste câștiguri nu par să ofere protecție pe termen lung împotriva declinului cognitiv legat de vârstă. O analiză detaliată a efectelor jocurilor mentale a arătat că există puține dovezi care să susțină ideea că aceste activități îmbunătățesc abilitățile cognitive într-un mod care să influențeze semnificativ alte aspecte ale funcționării zilnice sau să prevină demența .
Având în vedere că jocurile mentale pot oferi unele beneficii cognitive limitate, este important să luăm în considerare și alți factori care contribuie la sănătatea cognitivă:
- exercițiile fizice: activitatea fizică regulată este una dintre cele mai eficiente metode de a menține sănătatea creierului și de a preveni declinul cognitiv;
- alimentația: o dietă echilibrată, bogată în antioxidanți și acizi grași omega-3, poate sprijini sănătatea cerebrală;
- interacțiunile sociale: menținerea unei vieți sociale active poate stimula funcțiile cognitive și poate reduce riscul de demență;
- învățarea continuă: implicarea în activități educaționale și hobby-uri care necesită învățare continuă poate susține neuroplasticitatea și sănătatea cognitivă.
În concluzie, mitul conform căruia stimularea creierului cu jocuri/activități mentale îl face mai puternic este o simplificare excesivă a unei probleme complexe. Deși jocurile mentale pot îmbunătăți performanțele în sarcinile specifice antrenate, nu există dovezi solide care să susțină ideea că acestea au un impact semnificativ și de lungă durată asupra sănătății cognitive generale. Pentru o sănătate mintală optimă, este esențial să adoptăm un stil de viață echilibrat care să includă exerciții fizice, alimentație sănătoasă, interacțiune socială și învățare continuă.
Surse:
Simons, D. J., et al. (2016). Do “Brain-Training” Programs Work? Psychological Science in the Public Interest.
Owen, A. M., et al. (2010). Putting brain training to the test. Nature.
Melby-Lervåg, M., & Hulme, C. (2013). Is working memory training effective? A meta-analytic review. Developmental Psychology.
Lampit, A., Hallock, H., & Valenzuela, M. (2014). Computerized cognitive training in cognitively healthy older adults: A systematic review and meta-analysis of effect modifiers. PLoS Medicine.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
