În prima parte a articolului puneam în discuție măsura în care preocuparea pentru sănătatea mintală ar putea constitui un factor important în controlul diabetului. O primă concluzie era că felul în care interpretăm situațiile (sau modul în care se declanșează gânduri automate, imagini sau sunt efectuate raționamente) afectează atât felul în care ne simțim cât și modul în care ne raportăm la afecțiune, cât și la planul de control al acesteia. Unul dintre factorii care poate influența în mod negativ controlul diabetului este depresia, caracterizată, în principal, prin dispoziție tristă și pierderea interesului pentru activități care, altădată, produceau sentimente de plăcere și competență personală.
Alți factori care influențează calitatea vieții bolnavilor de diabet sunt stresul și anxietatea.
Stresul face parte din viață și este resimțit începând de la neplăcerile provocate de blocajele din trafic, de la cerințele obișnuite ale vieții de familie, până la solicitările cotidiene ale controlului diabetului.Stresul poate fi resimțit atât la nivel emoțional (frică sau furie) cât și fizic (transpirație sau accelerarea bătăilor inimii).
Este posibil ca o persoană afectată de diabet care este stresată să nu se poată îngriji la fel de bine ca de obicei. Nivelul glicemiei poate fi afectat de hormonii stresului care pot face ca nivelul acesteia să crească sau să scadă imprevizibil. Chiar și situația de a fi bolnav poate crește nivelul de stres și poate agrava anumite probleme de sănătate sau poate crea altele. Anxietatea, care presupune sentimente de îngrijorare, teamă sau gânduri că se va întâmpla ceva rău reprezintă modul în care mintea și corpul reacționează la stres. Gestionarea unei afecțiuni cronice, cum este diabetul, poate constitui o sursă majoră de anxietate pentru unele persoane.
O persoană cu diabet are cu 20% mai multe șanse să dezvolte o tulburare de anxietate decât cineva care nu este diagnosticat cu diabet. Gestionarea unei afecțiuni cronice este o problemă importantă și poate fi o sursă importantă de anxietate.
Studiile efectuate până în prezent arată că, pentru anxietate, în formele ușoare, psihoterapiile au efecte benefice dar, de regulă, combinarea terapiilor psihologice cu medicația produc efecte superioare.
Stresul și anxietatea pot fi reduse și prin:
• plimbări scurte: efectul calmant al acestora poate dura câteva ore;
• exerciții de relaxare sau de meditație;
• discuții, apeluri telefonice sau schimburi de mesaje pe diferite canale cu o persoană care vă înțelege (nu cu cineva care vă provoace stres!);
• acordarea unor perioade de timp doar pentru sine: efectuarea de pauze, cititul a ceva distractiv, orice vă ajută să vă reîncărcați;
• limitarea consumului de alcool și a cofeinei, creșterea cantității de alimente sănătoase și odihnă suficientă;
În viață există întotdeauna stres. Totuși, dacă vă simțiți copleșit, adresați-vă medicului sau unui specialist în domeniul sănătății mintale.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
