În articolul anterior, prezentam un scurt istoric al termenului „fericire”, subliniind că definirea și înțelegerea acestuia a fost o preocupare constantă a civilizațiilor antice, moderne și postmoderne. Afirmam că fericirea este un indicator al bunăstării. Dar, așa cum ni se pare relativ simplu să afirmăm că știm ce însemnă fericirea, dar să avem dificultăți atunci când trebuie să o definim, este greu să explicăm de ce este bine să fim fericiți.
De ce este bine să fim fericiți?
Un răspuns de bun simț ar fi că fericirea este bună pentru că ne face să ne simțim bine (da, pare o tautologie). Cu toate acestea, rezultatele cercetărilor efectuate demonstrează că există beneficii mai concrete ale stării de fericire: crearea și susținerea unei stări de bine relaționate cu sociabilitate (dorința și plăcerea de a întreține relații sociale), o mai bună sănătate fizică, succes școlar sau profesional, un control mai bun al emoțiilor și implicare în ajutarea altor persoane.
Fericirea și bunăstarea provocată de aceasta sporesc creativitatea și dezvoltă gândirea divergentă, stimulând apariția unor idei noi. Cercetări recente au demonstrat că oamenii fericiți sunt în măsură să persiste mai mult într-o sarcină considerată ca neplăcută decât cei care se consideră nefericiți (de exemplu, cum ar fi ca un angajat să-i spună șefului că la o ședință plictisitoare ar trebui să participe doar cei mai fericiți angajați?), că au performanțe mai bune atunci când trebuie să rezolve sarcini multiple într-un interval de timp limitat (multi-tasking) și sunt mai organizați și mai atenți la detalii.
Pe de altă parte, studiile au demonstrat că fericirea susține sistemul imunitar, protejându-ne de „răceala comună” (care poate fi provocată de cel puțin 200 de virusuri).
Este demn de luat în seamă că starea de bine este asociată cu longevitatea. Într-un studiu științific, au fost analizate cererile de acceptare în călugărie pentru femei cu o vârstă de peste 18 ani, cu intenția de a identifica elemente ale speranței de fericire în viața monahală. Este foarte important de remarcat faptul că toate aceste posibil viitoare călugărițe aveau un stil de viață moderat și asemănător: nu fumau, nu consumau alcool, aveau o dietă echilibrată și au lucrat , ca educatoare sau profesori. Rezultatele studiului au indicat că fericirea dorită și exprimată în scrisorile de acceptare în călugărie au prezis durata vieții: mulți ani mai târziu, la vârsta de 85 – 90 de ani, 90% dintre călugărițele care au sperat la un nivel superior de fericire erau în viață. Chiar și la vârsta de 94 de ani, peste jumătate (54 la sută) dintre cele mai fericite călugărițe erau încă în viață, în timp ce doar 11 la sută dintre cele un nivel de fericire estimat scăzut mai trăiau. Se pare că fericirea îți poate oferi încă 9,4 ani de viață.
În următorul articol ne vom dori să clarificăm ce este fericirea sau cum ne ajută înțelegerea stării subiective de bine.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
