Așa cum anunțam în numărul anterior al publicației, seria de articole dedicată psihopatologiei, tulburărilor de natură psihică, s-a încheiat. Această tematică va mai fi abordată, în măsura în care cititorii se vor arăta interesați.
Subiectele abordate în continuare vor aparține domeniului psihologiei pozitive, o ramură a psihologiei care, la modul general, urmărește dezvoltarea gândurilor și a emoțiilor care permit indivizilor și comunităților să se dezvolte armonios și să evolueze.
Pentru termenul din limba engleză „positive psychology”, motorul de căutare Google a întors (la data scrierii articolului) aproximativ 8.460.000 rezultate, iar pentru expresia din limba română au fost găsite 13.500 rezultate. Aceasta înseamnă că psihologia pozitivă preocupă și comunitatea științifică, și populația generală.
Ce nu este psihologia pozitivă?
Psihologia pozitivă nu trebuie confundată cu un concept foarte mediatizat până de curând, „gândirea pozitivă”, în ideea în care aceasta din urma presupune să ne străduim să ignorăm orice lucru negativ din viața noastră și să ne imaginăm cu tărie că se vor întâmpla lucrurile pe care ni le dorim, folosind următoarele metode:
Din fericire, chiar și în literatura motivațională, îndemnul „gândește pozitiv în orice situație” tinde să fie înlocuit de „nu privi doar partea negativă a situațiilor” sau ”caută soluții și resurse”. Privită astfel, gândirea pozitivă nu ne va îndeplini scopurile și obiectivele, dar ne va ajuta să ne lăsăm copleșiți de posibilele obstacole.
Ce este psihologia pozitivă?
Psihologia pozitivă este știința care studiază aspectele pozitive ale vieții umane, cum ar fi fericirea, starea de bine sau dezvoltarea personală.
Psihologia s-a preocupat, până de curând, mai mult de corectarea unor deficite funcționale ale persoanelor,decât de susținerea acestora în procesul de îndeplinire a potențialului real. Nu este neapărat un deficit al psihologiei clinice, dar psihologia pozitivă aduce un plus de eficiență. De exemplu, pe „Scala de evaluare a funcționării globale” – GAF – un scor de 71-90 de puncte (valorile scalei pot înregistra valori între 1 și 100) înseamnă o funcționare eficientă, și, la nivelul minim al intervalului menționat, reprezintă o afectare tranzitorie, datorată unor evenimente specifice de viață. Dacă psihologia tradițională este preocupată de aducerea persoanelor la un nivel de funcționare satisfăcător, psihologia pozitivă își propune să le ajute să funcționeze la nivel înalt într-o sferă largă de activități, să dețină controlul asupra propriei vieți și să reușească să le fie apreciate calitățile de către ceilalți.
Altfel spus, psihologia pozitivă nu se concentrează excesiv pe soluționarea problemelor, ci pe studiul aspectelor care fac ca viața să merite să fie trăită.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
