Psiholog Marcel Nițan. Accidentele vasculare cerebrale și sănătatea mintală(2)

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comentarii

În numărul anterior al publicației afirmam că accidentele vasculare cerebrale au efecte de natură fiziologică (apariția bruscă a unei stări de slăbiciune, incapacitate de mișcare sau amorțeală a feței, brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire sau de înțelegere a mesajelor verbale ori probleme cu vederea); acestea pot fi recunoscute cu ușurință, atât de persoanele afectate cât și de cei din jur.

Pe de altă parte, accidentele vasculare cerebrale produc efecte care nu pot fi observate în mod direct; acestea se datorează, în principal,deteriorării fizice a unor zone ale creierului care controlează diferite funcții ale organismului – inclusiv modul în care ne simțim. Dacă o anumită zonă a creierului, care controlează în mod obișnuit emoțiile, este afectată, rezultatul poate fi o schimbare a modului în care gândim, simțim sau ne comportăm.

Aproximativ o treime dintre supraviețuitorii accidentelor vasculare cerebrale raportează că au avut unele probleme emoționale după acestea. De regulă, acestea se diminuează în timp și persoanele afectate se vor simți ca înainte de eveniment. Totuși, unele dintre aceste schimbări pot fi persistente și necesită utilizarea unor mecanisme de adaptare la noua situație.

Cea mai frecventă modificare emoționalădupă un accident vascular cerebral este apariția depresiei.

Alte modificări posibile și frecvente ale afectivitățiiși dispoziției sunt:

• anxietate;

• dificultăți de control al emoțiilor;

•modificări ale structurii de personalitate;

• furie.

Anxietatea este un răspuns fiziologic și psihologic la situații care generează îngrijorări. În articole anterioare, care pot fi (re)citite în arhiva publicației Ziarul 21 am descris efectele psihice, fiziologice și comportamentale ale anxietății. La solicitările dumneavoastră, le putem relua.

Este foarte posibil ca o persoană afectată de un accident vascular cerebral să resimtă îngrijorări sau temeri legate de starea sa de sănătate sau de viitorul său.

Cele mai frecvente îngrijorări se referă la:

• posibilitatea de a avea un nou accident vascular cerebral, care ar putea avea loc în public sau în somn;

•dificultăți de a apela serviciul de unic de urgență (112);

•limitări în conducerea autovehiculelor și în deplasarea la/și de la serviciu;

•jenă în situații sociale (se pot întâmpla lucruri rele);

• gândul că nu se va mai simți mai bine niciodată;

•sentimentul că ceilalți membrii familiei au un risc crescut de accident vascular cerebral.

Toate aceste temeri pot fi accentuate în cazul unei persoane care locuiește singură.

În mod evident, îngrijirile medicale sunt esențiale, dar apelul la specialiști în domeniul sănătății mintale poate ușura suferința.