Vârsta la care tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) începe să se manifeste este mai timpurie la băieți comparativ cu cea a fetelor, însă în general are debutul în adolescență. De obicei, copiii care au dezvoltat tulburarea obsesiv-compulsivă au în familie un părinte care fie are tulburarea, fie manifestă simptome obsesiv-compulsive.
La fel ca și la adulți, TOC-ul se manifestă prin obsesii și/sau compulsii recurente și persistente care cauzează distres și anxietate. Totuși, există și o diferență: adesea, copiii nu observă faptul că ritualurile lor sunt exagerate. Cele mai frecvente simptome ale tulburării la copii și adolescenți sunt:
Gândurile obsesive variază în funcție de vârsta copilului și se pot schimba în timp. Spre exemplu, un copil mai mic poate fi îngrijorat în legătură cu siguranța părinților săi, având gânduri nedorite despre posibilitatea ca un străin să intre în casă și să îi rănească. Datorită acestei obsesii, el va verifica dacă ușile și geamurile casei sunt închise (compulsia) de un număr excesiv de ori. Un alt copil poate fi îngrijorat că performanța sa la școală nu este suficient de bună (obsesia) și va insista ca părinții săi să îi verifice tema de mai multe ori (compulsia).
Compulsiile eliberează persoanele cu TOC de anxietatea cauzată de obsesii, însă sunt disruptive, consumatoare de timp și interferează cu activit