Moartea și experiența care o urmează – doliul, sunt evenimente care apar în viața fiecăruia dintre noi la un moment dat. Acestea sunt inevitabile și dureroase chiar și pentru adulți, care pot să își regleze emoțiile într-o mai mare măsură decât pot copiii. În special copiii mici (din grădiniță și școala primară) au dificultăți în a înțelege ce se întâmplă și în a face față tristeții.
Având în vedere că un copil nu este dezvoltat complet din punct de vedere cognitiv, nu poate înțelege conceptul de moarte. El va considera că moartea nu este permanentă (ci un proces reversibil), așteptând ca persoana care a decedat să se întoarcă în orice moment. Totodată, ei consideră că moartea poate fi evitată. Un astfel de eveniment, însă, le demonstrează că dacă un lucru nu li se întâmplă lor, nu înseamnă că nu i se poate întâmpla altcuiva. În plus, ei au o perspectivă magică asupra morții: pentru ei nu este un eveniment biologic, ci o ființă supranaturală al cărui portret este conturat de contextul în care trăiesc și informațiile la care au acces (spre exemplu, un personaj din desene animate sau jocuri video). Luând în considerare aceste aspecte, atunci când o familie experimentează moartea unei persoane dragi, este foarte important ca celor mici să le fie prezentată o perspectivă realistă, onestă, însă adaptată vârstei lor.
Puteți afla mai multe informații din articolul Bușu, O.-V., & Luchici, A. I. (2016). Overcoming the children’s mou