În articolele anterioare am discutat despre factorii care ne fac să ne simțim împliniți. În continuare, vom identifica posibile moduri de a ajunge să fim fericiți și să resimțim starea de bine psihologic.
Vor fi abordate trei concepte care sunt strâns legate unul de celălalt: (1) valorile, (2) motivațiile și (3) scopurile de viață. Deși asigurarea nevoilor biologice (siguranță fizică, alimentație, adăpost) și psihologice (autonomie, relaționare, sentiment de competență) fundamentale este esențială, aceasta nu este suficientă pentru o funcționare optimă.
Pentru a face alegeri raționale și pentru a acționa eficient trebuie să ne identificăm propriile valori și convingeri. Este necesar să fim motivați pentru a începe ceea ce dorim să facem și să stabilim obiective realizabile și relevante pentru noi, obiective care să reflecte valorile noastre esențiale.
-
Valorile
Când ne gândim la valori, ne gândim la ceea ce este important pentru noi. Sunt convingeri profunde care se consolidează pe măsură ce creștem și ne dezvoltăm sau pe care le alegem pe măsură ce ne maturizăm. Este important să facem diferența dintre valori și nevoi. Nevoile sunt înnăscute, ele există chiar dacă nu suntem conștienți de ele și sunt universale. Valorile, pe de altă parte, sunt învățate sau alese, sunt părți ale conștiinței noastre și sunt specifice fiecăruia dintre noi. Nevoile sunt stabile (vrem să mâncăm azi și vom dori să mâncăm mâine, sau chiar mai târziu astăzi) în timp ce valorile sunt supuse schimbării. Puțini oameni își pot menține valori absolut identice de-a lungul vieții.
La baza a tot ceea ce facem sau a felului în care facem, stau propriile noastre valori. De exemplu, valorile ne ajută să ne înțelegem ordinea nevoilor și să stabilim importanța acestora. Dacă am prețui totul în aceeași măsură, nu am putea acționa, pentru că nu am ști de unde să începem. Valorile sunt utile, în special, în explicarea lucrurilor pe care nu ne place să le facem. De exemplu, schimbatul scutecelor nu este o activitate plăcută pentru multe persoane, dar valoarea pe care o atribui actului de a îngriji pe cineva este mai importantă decât valorizarea a ceea ce ne place sau nu ne place.
Societatea modernă nu ne mai oferă un set coerent și de încredere de valori. De fapt, s-a pierdut consensul asupra valorilor, am înțeles și acceptăm că valorile altor oameni pot fi diferite de ale noastre și, odată cu aceasta, propriile noastre valori au devenit, într-o oarecare măsură, arbitrare.
Pierderea valorilor sau incapacitatea de alegere a celor semnificative poate fi devastatoare. Este cazul României și a altor țări din fostul bloc sovietic care, într-o perioadă scurtă de timp, la începutul anilor ’90, valorile care contau pentru oameni au dispărut fără a fi înlocuite cu altceva, la acea vreme.
Adesea, valorile sunt legate de griji. În mod obișnuit, îngrijorările sunt asociate cu sănătatea mintală, cu psihopatologia (în special cu tulburarea de anxietate generalizată) și mai puțin cu psihologia pozitivă. Totuși, lucrurile sunt mai nuanțate. Psihologii fac distincție între micro-griji și macro-griji. Distincția nu se referă la importanța îngrijorărilor ci la domeniile afectate. Astfel, micro-grijile sunt legate de persoana noastră și de cei apropiați („O să trec de interviu?”, „Dacă mă părăsește?”, „Dacă mă îmbolnăvesc?”), pe când macro-grijile se referă la societate și la lume, în general (ex. pandemia COVID-19, războiul din Ucraina, scumpirea energiei).
Deloc surprinzător, micro-îngrijorările afectează starea de bine a persoanelor. În schimb, persoanele care manifestă macro-griji, pentru valori universale și pentru binefacere (de exemplu activiștii de mediu sau voluntarii pentru diferite cauze) prezintă niveluri ridicate a stării psihologice de bine. Deci, îngrijorările ne sunt utile, atâta timp cât nu sunt centrate asupra propriei persoane.
Articolul următor va avea ca subiect motivația: de ce ne trezim dimineața?
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
