Joi, 1 februarie, începând cu ora 16:00, “Societatea Culturală Câmpia Turzii 775”, în colaborare cu Primăria și Consiliul local, au organizat o serată culturală dedicată personalității celui care a fost Mircea Nicolae Nemeș. Gazda acestui eveniment a fost
Muzeul „Prima Școală Română – 1879”, o locație pe care Mircea Nicolae Nemeș și-a dorit-o muzeu cu foarte mulți ani în urmă, după cum a subliniat chiar profesorul Mircea Ciociu.
Evenimentul a început cu un moment de reculegere în memoria lui Mircea Crișan membru activ al Societății Culturale 775. Desfășurarea evenimentului a fost structurată în trei părți: 1. Prezentarea importanței fondului de carte Mircea Nicolae Nemeș în cunoașterea istoriei locale, 2. prezentarea unui fragment din documentarul „Mircea Nicolae Nemeș – omagiu”, 3. – sesiune de discuții libere.
- Prezentarea importanței fondului de carte Mircea Nicolae Nemeș în cunoașterea istoriei locale
Mircea Nicolae Nemeş s-a născut în Câmpia Turzii, în 11 iunie 1928. Şcoala primară a făcut-o la Câmpia Turzii, apoi a urmat liceul, prima clasă în Blaj, iar următoarele şapte clase la Liceul ”Regele Ferdinand” din Turda. A urmat cursurile facultăţii de Chimie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe care le-a absolvit în februarie 1954. Din toamna anului 1953 şi până în iunie 1974 a lucrat la Industria Sârmei Câmpia Turzii, în diferite funcţii, de la cea de chimist până la cea de Şef al Laboratorului Central, Şef Birou Serviciu Tehnic şi Şef Birou al Serviciului Cercetări Metalurgice. Din iunie 1974 a fost transferat la Centrul de Cercetare şi Proiectare pentru Fabricaţia de Ţevi şi Trefilate din Bucureşti, Filiala Câmpia Turzii, ca inginer principal în cercetare, unde a activat până la pensionare, în 1988.
În pragul vârstei de 50 de ani şi-a descoperit o nouă pasiune, cercetarea istoriei localităţii natale, Câmpia Turzii. În 1991 a lansat ideea aniversării a 775 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Câmpia Turzii, care a şi avut loc în 1994. În această acţiune s-a implicat intens în cadrul colectivului organizat în acest scop. În anul 1993 a pus bazele Societăţii Culturale „Câmpia Turzii – 775”
Seara de joi, 1 februarie a fost dedicată însă muncii sale în cercetarea istoriei municipiului Câmpia Turzii, o muncă dusă între anii 1975 și 2014 o muncă de cercetător în adevăratul sens al cuvântului, o muncă asiduă, o muncă întinsă spre perfecțiune așa cum au remarcat membrii Societății Culturale 775, care și-au amintit munca sa de documentare, de verificare a unei informații din mai multe surse mai apoi puse cap la cap astfel încât rezultatul final să fie cel corect, cel real.
Cărțile și manuscrisele d-lui Mircea Nicolae Nemeș au fost donate de familia acestuia în favoarea municipiului Câmpia Turzii, fiind gazduite de Muzeul Prima Școală Românească, ele putând fi văzute de către publicul interesat. Fondul de carte donat către municipiul Câmpia Turzii cuprinde: caietele Societătii Culturale 775 în număr de 10 caiete, publicatia manuscrisă Pro Memoria 61 de exemplare, broșuri 16 buc, manuscrise, lucrări tipărite 7 bucăți, declarații interviuri și alte documente cu bătrâni din Câmpia Turzii 22 de documente, un fond de carte despre care Mircea Ciociu a declarat: “nimeni, de acum încolo, cine va dori să publice ceva despre Câmpia Turzii, despre istoria municipiului Câmpiei Turzii nu va putea fără să precizeze sursa, una dintre lucrările lui Mircea Nicolae Nemeș”.
Tot Mircea Ciociu nu a putut trece mai departe în evenimentul de joi seara fără a aminti munca depusă de Vasile Mathe şi de Nicuşor Lăcătuş care au realizat un film documentar – “Eseu contra uitării”, sub acelați titlu Nicușor Lăcătuș publicând în ziarul Câmpia Express o parte din lucrările lui Mircea Nicolae Nemeș.
Partea a doua a serii culturale de joi, 1 februarie a fost deschisă de către profesor Constantin Brănescu, vicepreședintele Societății Culturale 775, care a adus în lumină importanța muncii lui Mircea Nicolae Nemeș: “locuiesc în Câmpia Turzii de aproximativ 6 decenii… dar a trecut o lungă perioadă de timp fără să știu mai nimic despre acest oraș. A trebuit să apară această personalitate (Mircea Nicolae Nemeș) pentru a descoperi istoria acestui municipiu, lucruri interesante, lucruri frumoase scrise într-un mod plăcut ușor de citit, dinamic…”.
Învățător Aurel Călușer, deasemenea vicepreședinte Societatea Culturală 775, a subliniat valoarea istorică pe care le au lucrăriele documentare a lui Mircea Nicolae Nemeș, o vașoare istorică nu numai pentru Câmpia Turzii, ci ele capătă un caracter național.
Profesor Emil Bujor – fost preşedinte al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” timp de 20 de ani, a subliniat deasemenea direcția și scopul lucrărilor lui Mircea Nicolae Nemeș, cunoașterea istoriei municipiului Câmpia Turzii.
“Scopul a fost cunoașterea trecutului istoric al localității, în această direcție a acționat dânsul. În proporție de 80% dintre lucrări au fost realizate chiar de dânsul, un procent extraordinar de mare, iar restul sunt realizate în colaborare cu domnul Nemeș. Domnul Nemeș și-a ales foarte bine colaboratorii, era foarte meticulos. Lucrările au fost publicate în publicațiile Societății Culturale 775”.
Carmen Nemeș, soția lui Nicoale Mircea Nemeș, a rămas plăcut surprinsă de elogiile aduse muncii dar și personalității fostului ei soț. Cât despre donația făcută pentru municipiuL Câmpia Turzii, Carmen Nemeș a ținut să mulțumească d-nei Lucia Golfin pentru că formalitățile unei astfel sponsorizări nu au fost simple.
Dintre cei prezenți joi seara la evenimentul realizat de Societatea Culturală 775 și care au luat cuvântul mai amintim:” inginer Augustin Oprea – secretar al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” , Vasile Mathe, Nicuşor Lăcătuş – coordonator Clubul Copiilor din Câmpia Turzii , Petre Roşca – administrator muzeul“Prima Şcoală Română – 1879”.
Lucrările de o valoare mare istorică a lui Mircea Nicolae Nemeș, pot fi descoperite la muzeul Prima Școală Românească din Câmpia Turzii.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
