Recent am avut plăcerea să dau peste o carte în care cititorii pot afla lucruri interesante despre viața culturală a municipiului Turda cu fapte petrecute în perioada anilor 2016-2018, nu puține la număr, chiar multe. La astfel de activități cultural-artistice participă un număr relativ mic de persoane, raportat la populația localității, și adesea cei prezenți, dacă acțiunea este reușită, trăiesc sentimentul de regret că de așa frumuseți, cu trăiri emoționale intense, nu au avut parte și alți membri ai familiei, prieteni sau persoane apropiate.
Viața culturală în municipiul nostru este bogată, dar, adesea, destul de puțin cunoscută. Presupun că tocmai de aceea, pentru ca o seamă de manifestări culturale și artistice; expoziții de arte plastice, lansări de cărți, spectacole de teatru, spectacole muzicale dintre cele mai felurite, pasiuni în domeniul etnografiei și multe alte evenimente aniversate, să nu treacă și să intre în neant, fără a lăsa urme, deci din aceste considerente D-na dr. Cristina Oprea , pentru cei de azi dar și pentru generațiile viitoare, a scris cartea Repere culturale, publicată prin Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2018. Peste ani și ani cititorii vor descoperi în filele îngălbenite de vreme ale unei cărți multe din numele unor artiști și scriitori care, prin creațiile lor, au bătut la poarta consacrării.
Pentru un creator de artă, și sunt mulți în Turda, nu e puțin lucru ca cineva să-ți întindă o mână de ajutor, să te aducă în atenția oamenilor și mai ales în atenția specialiștilor, colegi sau criticilor de artă, pentru a deveni cunoscut. Fiecare creator, cel puțin pentru început, dar și mai târziu, simte o acută nevoie să cunoască părerea publicului despre opera sa. Tocmai în întâmpinarea acestei necesități lucrează neobosit d-na dr. (și lector univ.) Cristina Oprea ca reprezentantă a Casei de Cultură.
În paginile cărții de față dăm peste numele multor pictori – artiști plastici în diferite genuri și tehnici – actori de teatru, poeți, prozatori, interpreți de muzică instrumentală sau soliști vocali și toți aceștia, prin prezentare sau prin interviuri sunt promovați, cu alte cuvinte sunt împinși în față, de dr. Cristina Oprea, de aceea, pentru a fi corecți și pentru a echilibra balanța, se cuvine să spunem câteva cuvinte și despre domnia sa, știind că cititorii sunt curioși să afle câte ceva și despre autor, nu numai despre cartea asupra căreia vom reveni.
Harnică și mereu neastâmpărată, temperament specific oltenilor, Cristina Oprea s-a născut (10 sept. 1970) și a copilărit în Craiova. Menționez data nașterii, nu din indiscreție, ci ca să știm când să o felicităm sau să o sărbătorim, că merită!
Încă din liceu optează pentru artele plastice. Face Liceul de Artă „Marin Sorescu” după care, tot la Craiova, trei ani, 1985-1988, Școala Populară de Artă. La Cluj-Napoca urmează Academie de Arte Vizuale „Ion Andreescu” secția pictură. Își continuă pregătirea profesională printr-un masterat la Universitatea din Craiova apoi obține doctoratul în arte vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Este membră a mai multor cenacluri de artă plastică din diferite orașe precum și a Uniunii Artiștilor Plastici dintre care amintim doar Cercul Cultural România-Austria „Unirea” unde organizează emisiuni Radio Tv.
Referitor la activitatea sa creativă ca artist plastic profesionist am avut privilegiul de a-i citi C V-ul, impresionant de bogat. 55 de Expoziții personale în țară, începând din 1992, alte 45 Expoziții de grup, lucrările sale fiind expuse la Craiova, București, Sibiu, Cluj-Napoca, Turda, Brașov, Alba Iulia, Bacău și în multa alte orașe. Cochetează și cu poezia scriind și publicând deja trei volume de versuri: Labirintul albastru, 2006; Trăiri stilizate, 2015; Mărturisiri de suflet, 2016. În proză, pe lângă lucrarea de față, a scris și cărți pentru copii.
Fiind artist plastic, dr. Cristina Oprea în volumul Repere culturale, acordă prioritate și cea mai mare pondere artelor plastice (p. 7-140). Pentru început sunt prezentați câțiva din marii pictori români sau străini dezvăluind modul specific prin care și-au câștigat celebritatea, fapt ce rezultă, parțial și sintetic din titluri: „Ion Andreescu și florile sale – trăiri mărturisite în tablouri”; „Expresivitate, armonie și sensibilitate în creația lui Nicolae Tonitza” ; „Costumul popular tradițional românesc în viziunea pictorului Camil Ressu”; „Octav Băncilă și tematica florală” etc. Aceste exemple-model, adevărate prelegeri, pot constitui pentru amatori utile cursuri de inițiere.
În paginile următoare aflăm de expozițiile de artă plastică organizate la Galeria Municipală de Artă, la Biblioteca Municipală „Teodor Murășanu”, în Hotelul Potaissa, în Sala mare a Primăriei, la Teatrul Municipal „Aurel Manea”, la Salină. Și-au expus lucrări interesante și de o mare diversitate în expoziții colective sau personale semnate de artiști turdeni consacrați precum Gavril Nechifor, Cornel Vana, Flaviu Bugnariu, Iosif Stegaru, Dumitru Popa, Felicia Răcean, Cornelia Vidrașcu, Ovidiu Cosac, Larisa Oniș, Anca Kiș, Maria Cristea, Maria Ilișiu, Manole Ciui, Oleg Rusnac, Doina Bircea etc, etc. (A nu se înțelege că expunerea numelor anterioare ar fi o intenție de ierarhizare valorică și nici că este epuizată lista cu artiștii plastici turdeni).
O plăcută surpriză este numele profesoarei de limba română Laura Miron între artiștii plastici despre care autoarea spune: „Laura Miron a adus o acuarelă de o mare sensibilitate. Narcise așezate într-un vas de lut, deci culori calde ce dialoghează cu cele reci aflate în jurul compoziției florale, totul fiind foarte bine armonizat.” Un caz similar este cel al profesoarei Anca Kiș, Aici „un singur trandafir în nuanțe deschise de alb cu inflexiuni de roz se detașează pe fundalul brun unde o pată mare de roșu oferă muzicalitate întregii compoziții ca într-o simfonie de Beethoven.” (p. 90-91)
Din comentariul fiecărui tablou, al fiecărei compoziții, rezultă clar înaltul profesionalism al autoarei în „citirea” operelor de artă.
La fel de atractive și interesante sunt capitolele despre literatură, muzică și teatru, despre etnografie sau teologie. O pondere însemnată o au interviurile prin care autoare aduce în prim-plan o seamă de personalități cu ceea ce au ele caracteristic, reprezentativ. Extragem câteva nume: scriitoarea SILVIA KATZ IANĂȘI din Izrael; actrița OANA PELLEA; actorul MARIUS BODOCHI; actorul și regizorul DAN TUDOR; actorul și directorul Teatrului CĂTĂLIN GRIGORAȘ; preotul din Sălciua CORCHEȘ IOAN MARIUS.
Fenomenul cultural este amplu, mai spicuim câteva titluri din Cuprins: Cafeneaua culturală „La Papion”; Ovidiu Cosac, regizor și artist fotograf; Lansare de carte și expoziție de icoane, Emil Mureșan; Dragostea de mamă, materializată într-o asociație culturală.
Cartea Doamnei dr. Cristina Oprea atrage de la prima privire prin coperta sa, o compoziție armonioasă reprezentativă pentru conținutul eterogen al lucrării. Autoarea este o prezență activă în viața culturală a orașului și prin emisiunile online.
Volumul de față oferă multe informații pentru o eventuală viitoare monografia despre viața culturală a Turzii, un proiect la care îi propunem să se gândească… fiindcă, dacă vrea, poate!
Pentru viitor, sănătate și succes, apoi marea satisfacție a muncii împlinite.
Ioan BEMBEA
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
