Fiindcă am dat peste o carte plăcută și foarte interesantă care, în lipsa librăriilor din Turda, presupun că nu prea este cunoscută de concitadinii autoare, doresc să o aduc în atenția celor interesați de lumea cărților. Exerciții de disponibilitate a scriitoarei Gabriela Leoveanu este și pentru mine o surpriză, fiindcă o știam mai mult traducătoare, din maghiară în română, dar și invers, din română în maghiară. Prin marea ei diversitate tematică, cartea este mereu surprinzătoare, provocatoare, de aceea o recomand cu toată responsabilitatea și sper că viitorii cititori îmi vor confirma opinia.
A apărut prin Editura „Charmides” din Bistrița și are 230 de pagini. Parcurgând „Cuprinsul” dăm peste capitole precum: I. PRIVIND ÎNAPOI CU IUBIRE – Pagini de jurnal 1984-1985 ; II. DIN CONUL DE UMBRĂ AL AMINTIRILOR; III. ORA DE POEZIE; IV. CALEIDOSCOP. Acest din urmă capitol, evident, după însăși denumire, cuprinde o altă diversitate tematică de scrieri, predominante fiind prozele scurte cu mențiunile „pentru adulți” și „pentru copii”.
Volumul de față este o confirmare a adevărului venit din adâncurile istoriei prin dictonul latin „Varietas delectat” (varietatea delectează, încântă). Dar ca o caracteristică generală a întregii cărți; place nu numai prin diversitate ci mai ales pentru că fiecare parte luată separat, adică toate scrierile sunt cu miez, au un conținut bogat și interesant, cu mesaj bine conturat, descifrabil, iar stilul este curgător ce captează cititorul.
În prima parte a volumului, capitolul „Privind înapoi cu iubire – Pagini de jurnal 1984-1985” cuprinde mai mult meditații filosofice și foarte rar însemnări specifice unui jurnal, cu date și întâmplări concrete. Presupun că acele gânduri, ce ne trec adesea prin cap, (aici și prin inimă) au fost așternute (salvate) pe diferite pagini de jurnal și abia acum, prin detașare în timp, le-a venit vremea să le scoată la lumină și prin ele să reînvie trăirile și sentimentele acelor îndepărtați ani. Iată câteva exemple:
„De la Adam și Eva încoace, fiecare râvnește în taină la fructul (tocmai pentru el) oprit, uitând că, o dată pierdut, Paradisul nu mai poate fi redobândit niciodată”;
„Când după dureroase renunțări și umilitoare înfrângeri găsești totuși puterea de a rămâne ființă iubitoare, poți să te lauzi că ești OM.”;
„Când pierzi o iubire încerci un sentiment ciudat; de teamă, emoție calmă și așteptare, ca înainte de a naște, sau de… moarte.”
Multe cugetări de acest fel pornesc de la operele unor scriitori ai literaturii universale: „Citându-l pe Proust: Nu există idee care să nu poarte în ea posibilitatea respingerii ei. – Important este scopul în care o idee este respinsă sau susținută.”;
„Dar să nu se supere cei care cred că servesc ideea… – Ideea trebuie servită, sau ea trebuie să servească la ceva?!”
Așa cum spuneam mai sus, există și însemnări specifice unui jurnal: „Cu șaisprezece ani în urmă, Cristof mi-a dăruit, de ziua mea, un certificat de căsătorie. Azi i-am dăruit, de ziua lui, actul de divorț. Cristof a murit pentru mine. Și de morți… numai de bine. / 28 mai 1984”
În jurnal întâlnim numele unor oameni de cultură, cunoștințe ale scriitoarei Gabriela Leoveanu de care își amintește cu plăcere sau cu oarecare indiferență. Parcurgând cartea ai impresia că te afli în preajma unor personalități ale Clujului de la care, sau despre care afli unele lucruri interesante. E mai bine să nu exemplificăm. Cei interesați găsesc cartea la Biblioteca Municipală „Teodor Murășan” din Turda.
Savuroase sunt o seamă de proze scurte incluse în capitolul intitulat ”DIN CONUL DE UMBRĂ AL AMINTIRILOR – Întâmplări prozaice dar adevărate.” Narațiuni picante, bine condimentate prin arta de a povesti a autoarei, întâlnim în „Craii anonimi”, „Cioara de pe gard”; „Suflete de catifea” dar și în celelalte, 18 în total.
În continuare dăm peste o seamă de poezii (pag. 127-154) toate cu dedicație unor persoane (adesea personalități) dragi și apropiate precum „fiicei mele, Mara”; „mamei mele”, „tatălui meu” „pentru Nicu Mocanu”; „pentru Doina Cetea” sau „pentru Nego” poezia „ Felii de lumină”, pe care o redăm în întregime pentru deplina ei armonie între conținut și formă, pentru ineditul imaginilor artistice capabile să declanșeze emoția estetică: „Prima îmbrățișare a mamei, primul sărut; / Felia de lumină când m-am născut // Raza de soare pe corola de flori / Felia de lumină a unei culori // Trilul ciocârliei între cer și pământ / Felia de lumină ce m-a-nvățat să cânt // Privirea albastră a celui iubit / Felia de lumină… de ne-nlocuit.”
Cu totul altfel, prin imagini de-a dreptul sinistre, este poezia dedicată poetei Doina Cetea (poate e o referire la creația Dumneaei, nu știu): „Felinele imense ce unduiau în vise / Cu ghearele înfipte în spațiul ireal / Azi se strecoară-n suflet soluții compromise / De sentimentul straniu că totu-i în zadar. // Și moartea?… E un dar.”
Foarte potrivit conținutului cărții este titlul „Exerciții de disponibilitate” mai ales pentru prima parte cu acele meditații ce par adevărate exerciții de gândire despre relațiile dintre oameni, despre rosturile acestei lumi pe care o cunoaștem dar mai are totuși atâtea și atâtea taine… mai ales în interiorul nostru.
Cartea pare o largă și transparentă vitrină prin care pătrundem în intimitatea unei familii de intelectuali unde se vede nu numai mobilierul, tablourile de pe pereți, ci și cum se mișcă și ce fac persoanele, ce gândesc ele. Totul este foarte interesant. Rezultă clar că doamna Gabriela Leoveanu nu este la prima ei carte, a mai făcut astfel de „exerciții”. Pe coperta din spate este lista cărților editate, nu puține, zece la număr, traduceri dar și creații originale, inclusiv piese de teatru, domeniu care îi este cunoscut și de care s-a „contaminat” prin activitatea sa profesională fiind, ani la rând, în contact atât cu copiii cât și cu teatrul.
Invităm cititorii să privească prin această largă vitrină ce se cheamă Exerciții de disponibilitate.
Ioan BEMBEA
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
