Share

Tweet

Share

Share

Email

Comentarii

Interviu. Denisa Legenda, profesor de istorie la Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean” Câmpia Turzii: ,,Respectă dacă vrei să fii respectat”

Istoria, pentru orice națiune, este materia de căpătâi în trezirea conștiinței, ea trebuie mereu cultivată începând de la cei mai mici elevi, continuând cu studenți și așa mai departe.  Marele istoric Nicolae Iorga, a afirmat în dese rânduri: ,,Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”. De aceea un rol important pentru promovarea istoriei în rândul elevilor și nu numai, îl are dascălul. În acest număr al ziarului Ziarul 21 avem onoarea și plăcerea să o avem ca intervievată pe dna. profesor de istorie, la Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean” Câmpia Turzii, Denisa Legenda.

Rep.: Pentru început, în numele cititorilor Ziarul 21, vreau să vă mulțumesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. Vă rog să ne spuneți câteva date biografice? 

Denisa Coralia LEGENDA, profesor de istorie la Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean” Câmpia Turzii:  -Mă numesc Denisa Coralia Legenda şi m-am născut la 1 noiembrie 1962 în Cluj–Napoca. Sunt fiica lui Titu-Nicolae Legenda şi a Alexandrinei Legenda (născută Todea). Sunt necăsătorită şi nu am copii.

Rep: Cum a fost copilăria dvs., cum erau atunci vremurile?

Denisa Coralia LEGENDA: O copilărie în care am pendulat între părinţi şi bunici, cu o grădiniţă în semi clandestinitate (motiv pentru care am fost deseori copil de trupă în Policlinica Industriei Sârmei Câmpia-Turzii, cu cheia la gât atunci când am început şcoala, cu joacă în curtea blocului, cu jucăriile puse în preş în sezonul cald, cu patine iarna, cu biciclete, ore de balet, de pian şi de limba franceză în timpul liber.

Rep.: Unde ați făcut școala primară, gimnazială, dar și alte forme de învățământ?

Denisa Coralia LEGENDA: -Clasele primare le-am făcut în Câmpia-Turzii la actualele şcoli Mihai Viteazul (localul din centru) şi Avram Iancu (inclusiv clasa a V-a), apoi în Turda şi Cluj.

Rep.: Ce va atras spre istorie, spre învățământ?

Denisa Coralia LEGENDA: Cred că viaţa şi destinul mi-au îndreptat paşii spre istorie şi învăţământ. Oricum, prima mea lecţie de istorie am predat-o în clasa a IV-a când am fost fascinată de Vlad Ţepeş şi am cărat la şcoală unul dintre cele patru volume ale Dicţionarului Enciclopedic iar doamna învăţătoare Melenti m-a poftit în faţa clasei pentru a le vorbi colegilor mei despre domnul muntean. Şi în ziua de azi predau cu plăcere Vlad Ţepeş insistând asupra plasării domnului valah în contextul celei de-a doua jumătăţi a celui de-al XVI-lea veac.

Rep.: După terminarea facultății care a fost ruta dvs. profesională?

Denisa Coralia LEGENDA: Am terminat Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoaca în anul 1989 astfel încât nu am fost nevoită să stau la Liceul de Chimie Lupeni, judeţul Hunedoara, decât patru luni. Am predat apoi la Liceul Agricol Turda şi la Şcoala Gimnazială Luna iar din septembrie 1991 până în prezent  la actualul Colegiu Tehnic “Victor Ungureanu” Câmpia-Turzii. Am parcurs toate gradele carierei didactice iar la 13 decembrie 2001 mi-am susţinut teza de doctorat Relaţii culturale interromâneşti în secolul al XVII-lea, avându-l ca ultimcoordonator pe profesor universitar dr. Ioan Aurel Pop, actualul preşedinte al Academiei Române. Din 1996 sunt metodist şi membru în Consiliul Consultativ Istorie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Tot de atunci, coordonez Cercul de Istorie din zona Câmpia-Turzii, interferând activ cu dascălii de istorie din urbe şi din zonă, cu elevii lor, dar şi cu comunităţile din care aceştia fac parte. În acest context, numeroasele activităţi ale cercului au contribuit la consolidarea identităţii comunităţilor din zonă. Activităţile au fost numeroase şi variate dar, cea mai apropiată sufletului meu, rămâne Odiseea României, prezentată la final de noiembrie 2016, în incinta Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Câmpia-Turzii, în faţa unor cetăţeni şi oficialităţi din urbe, unor membrii ai Consiliului Consultativ de Istorie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, a inspectorului de specialitate Hadrian Arion, a prodecanului de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei , prof. univ. dr. Călin Felezeu şi a rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop.

Rep.: Cât de greu sau cât de ușor v-a fost să ajungeți la inimile lor?

Denisa Coralia LEGENDA: Nu mi-a fost nici greu, nici uşor şi, cu siguranţă, nu am ajuns la inimile tuturor. Cred că niciun dascăl nu a atins această performanţă. Îmi place însă foarte mult Jurământul rostit în 1848 la Blaj: “…nu voi lucra niciodată în contra naţiunii române. Voi respecta toate naţiunile Transilvaniei, poftind egal respect de la ele!” Şi cred că, mai mult sau mai puţin conştient, l-am aplicat în meseria de dascăl. Mi-am respectat elevii şi, implicit, am fost respectată iar în plus, am încercat să fiu dreaptă. Am dat, cu aceeaşi lejeritate şi cu zâmbetul pe buze, 10 pentru ştiinţă şi 3 pentru neştiinţă iar un 10 luat azi nu excludea un 3 luat mâine, dar şi invers. Mai mult decât atât, acum, când judec retrospectiv, la orele mele, copiii colegilor, cunoştinţelor şi prietenilor au avut o viaţă mai grea decât colegii lor. Oricum, niciodată nu am întors spatele, nimănui!

Rep.: Puteți să îmi spuneți  câteva concursuri sau olimpiade unde ați participat cu elevii dumneavoastră?

Denisa Coralia LEGENDA: Atât timp cât am avut în şcoală clase cu profil uman am participat, împreună cu elevii mei, la olimpiadele şi concursurile clasice ale disciplinei istorie obţinând, an de an, rezultate bune (menţiuni, premii) şi foarte bune (un premiul I pe judeţ şi participarea la Olimpiada Naţională, în 1993, cu elevul de atunci, notarul de azi, Horia Augustin Furdui). Din momentul în care şcoala nu a mai beneficiat de astfel de clase, am participat constant la Olimpiada Judeţeană de Istorie a Liceelor cu Profil Tehnologic şi la Sesiunea de Referate şi Comunicari Ştiinţifice a Elevilor unde, de fiecare dată, am obţinut un loc pe podiumul de premiere.

Rep.: Cum ar trebui să fie relația profesor-elev?

Denisa Coralia LEGENDA: O relaţie corectă, bazată pe principiul: respectă dacă vrei să fii respectat! Elevii trebuie să conştientizeze faptul că în şcoală, asemeni oricărei comunităţi sociale, există nişte reguli care trebuiesc respectate. Pornind de la acest fapt relaţia discipol-dascăl decurge firesc, cu note care reflectă gradul de asimilare a cunoştinţelor, competenţelor şi deprinderilor fiecărui elev. Dascălul este însă şi el un om supus greşelii, asemeni tuturor semenilor săi. De aceea este foarte important să-şi recunoască greşelile şi erorile inerente, îndrăznesc să afirm. Cuvinte precum : îmi pare rău, am greşit, regret, îmi cer scuze sau mulţumesc, sunt la îndemâna tuturor.

Rep.: Cunoașteți foști elevi,  oameni de succes în domeniul învățământului?

Denisa Coralia LEGENDA: Bineînţeles. Toţi absolvenţii şcolii noastre sunt oameni de succes în profesiile pe care şi le-au ales. În ceea ce priveşte domeniul învăţământului, avem absolvenţi care activează cu success atât în ţară cât şi în afara graniţelor, pe toate palierele, de la învăţământul preşcolar la cel primar, gimnazial, liceal şi universitar, în toate ariile curriculare: socio-umane, ştiinţe şi discipline tehnice. Mă voi referi însă doar la domeniul istoriei şi voi începe cu conf. univ. dr. Florin Fodorean, director al Institutului de Studii Clasice al Universităţii Babeş-Bolyai , dar şi Mirela Boloş care la un moment dat a fost inspector de istorie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara. Lor, li se adaugă Denisa Cărămidar, Laura Văcar Fazakaş, dar şi alţii, cum ar fi Ioan Leonte Muntean care, în condiţiile parcimonioase din învăţământ, s-au îndreptat spre alte profesii.

Rep.: Care este amintirea cea mai plăcută din viața dumneavoastră de dascăl?

Denisa Coralia LEGENDA: Cea mai plăcută amintire din viaţa mea de dascăl o reprezintă toate festivităţile de absolvire ale elevilor mei şi toate întâlnirile pe care aceştia le organizează la 10, 20, 25 sau 30+ ani de la absolvire. Am însă o amintire de suflet care, de câţiva ani încoace se repetă constant. În urmă cu aproximativ 20 de ani, poate şi mai mult de atât, la o masă rotundă unde vorbeam cu elevii mei despre Ziua Naţională a României, le-am spus  că sunt bucuroasă atunci când prietenii mei care nu sunt români mă sună la telefon în 1 Decembrie şi îmi urează “La Mulţi Ani!” de ziua ţării mele. Ei bine, unul dintre acei elevi, Alin Mărginean, azi instructor de karate la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca, a reţinut acest lucru şi, de câţiva ani buni mă sună la telefon urându-ne apoi, reciproc, “La Mulţi Ani!” de Ziua Naţională a României. Bucuria a fost însă maximă la 1 Decembrie 2022 când urările au fost însoţite de o poză de la Campionatul European de Karate de la Florenţa, în care fetiţa lui, antrenată de tatăl ei, ocupa cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere, cu medalia de aur la gât şi tricolorul pe umeri. Acelasi lucru s-a întâmplat şi în 2024 când tot pe cea mai înaltă treaptă a podiumului s-au aflat atât fiica lui Alin  cât şi tatăl ei (la categoria veterani).

Rep.: Cum ați putea defini elevii, din toate punctele de vedere,  înainte de revoluție și după revoluție, minusuri și plusuri? 

Denisa Coralia LEGENDA: Niciodată nu mi-a plăcut sintagma “…pe vremea mea…”. Elevii au fost, sunt şi vor fi aceeaşi; doar vremurile se schimbă. Ei reprezintă nişte mici universuri care, la 14-15 ani când păşesc în şcoala noastră sunt încă nişte copii cu aere şi pretenţii de oameni mari. Însă fiecare, în parte, are zestrea sa genetică, deprinderile şi vocabularul specific mediului familial şi social dar şi anturajului din care provine, astfel încât marea majoritate a claselor sunt, la început, eterogene. În cei 3-4 ani (se mai întâmplă uneori să fie şi 5 sau 6) cât poposesc la noi în şcoală, se transformă în nişte tineri frumoşi care, începând cu examenele de atestat profesional şi Bacalaureat, vor culege roadele muncii lor. Succesele îi vor determina să meargă mai departe, în timp ce fiecare eşec va reprezenta un semnal de alarmă ce îi va avertiza că fără muncă nu se poate, că învăţătura a reprezentat principala lor muncă, ce a fost prestată mai mult sau mai puţin corespunzător, că informaţia atât de accesibilă pe internet nu se poate confunda cu noţiunile şi cunoştinţele care sunt necesare a exista în minţile lor, măcar pentru a putea procesa corect noianul de informaţii şi pentru a discerne, în cunoştinţă de cauză. Şi, mai este un lucru pe care îl afirm constant, la orele de curs: pentru ca noi să putem beneficia de avantajele tehnologiei de astăzi, nişte alţi mulţi oameni au învăţat, au gândit şi au trudit, din greu!

Rep.: Care a fost perioada istorică cea mai bună pentru România?

Denisa Coralia LEGENDA: M-ar tenta să spun, aproape ca toată lumea, perioada interbelică dar a durat doar 21 de ani! Perioada regalităţii, probabil că da! Cu toate acestea, îndrăznesc să afirm: anii care vor urma! Există însă mai mulţi de dacă: dacă vom cumpăni bine atunci când votăm! …dacă nu va mai exista o Yalta! …dacă vom avea oameni politici profesionişti şi mai puţin venali! …dacă vom şti să valorificăm la maximum poziţia noastră geostrategică! …dacă vom fi capabili să gestionăm corect bogăţiile acestei ţări şi mai ales resursa umană care reprezintă cea mai importantă bogăţie a oricărui stat. Cam mulţi de dacă, nu-i aşa? Dar, pentru că există şi un dar, suntem preponderant latini, balcanici şi ortodocși, ar trebui să valorificăm la maximum acest dar şi să nu îl mai considerăm un handicap. Vom vedea însă ceea ce viitorul ne va rezerva.

Rep.: În încheiere cui doriți să-i mulțumiți pentru cele realizate de dvs. până în momentul de față?

Denisa Coralia LEGENDA: A mulţumi este prea puţin pentru că, la ora actuală, eu mă definesc pe mine însămi ca fiind rezultatul: familiei în care m-am născut şi am crescut! …dascălilor care m-au învăţat! … prietenilor şi colegilor pe care de-a lungul vieţii i-am avut! …şi a cărţilor pe care le-am citit! Tuturor, …şi celor ce sunt, …şi celor ce nu mai sunt decât în inima şi memoria mea, …eterna mea gratitudine!

Alin Mărginean, instructor de karate la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca: -Doamna Diriginte Legenda Denisa nu numai că a fost și este un dascăl de excepție dar și o persoană umană cu principii și valori reale care au fost un exemplu pentru mine ca elev și ca un viitor om al societății. Un suflet bun, cald care îți oferea suport și susținere de fiecare dată când aveai nevoie. Ce m-a impresionat cel mai mult, a fost ca a înțeles cat de important este pentru mine sportul de performanță (karate), susținându-mă necondiționat. Cred ca a observat și dansa ca este “portița” mea spre o viață reușită.

Îmi place să o sun cu prilejul zilei de 1 Decembrie să-i spun “La mulți ani” și să-i mulțumesc pentru faptul că și datorită dânsei am ajuns omul de astăzi.

Cred cu tărie că este foarte important să ne aducem aminte de persoanele care ne au ajutat să creștem și care ne-au modelat într-un mod frumos caracterul.

Florin Fodorean, director al Institutului de Studii Clasice al Universităţii Babeş-Bolyai -Am început studiile la liceu în anul 1991, într-o clasă cu specializarea filologie-istorie. Aș spune că alegerea profesională, aceea de a deveni istoric, cadru didactic universitar, cercetător are legătură cu profilul de specializare ales în 1991. Așa este, dar nu în totalitate. A contat ceea ce am descoperit în anii de liceu, acea perioadă în care un adolescent își formează caracterul și respectul față de muncă. Iar eu am avut șansa să o întâlnesc pe doamna profesor Denisa Legenda, un om inimos, dedicat cu toată ființa acestei nobile profesii de dascăl, un profesor profund atașat de disciplina pe care a predat-o și o predă de atâția ani cu dragoste, cu atenție, cu pasiune și metodă. Și nu trebuie să ne mirăm de capacitațile profesionale ale doamnei profesor. A făcut parte dintr-o generație de excepție. Doamna profesor mi-a oferit sprijinul dânsei, pro bono, mie și altor colegi interesați de istorie, și a lucrat cu noi, în afara orelor de program, pentru a ne ajuta să ne prezentăm cu adevărat pregătiți la examenele de admitere la facultate.  Pe lângă asta, mi-a oferit informații despre facultatea pe care urma să o aleg, Facultatea de Istorie și Filosofie, într-o vreme în care nu prea aveai unde să cauți asemenea date despre programe academice sau discipline. Îmi aduc aminte ca ieri când mi-a spus, la finalul uneia din întâlnirile noastre, despre faptul că voi intra sigur la facultate dacă voi învăța temeinic materialele de lucru pe care mi le-a pus la dispoziție. A avut dreptate. Am învățat și am reușit! Profit așadar de această ocazie, doamna profesor Denisa Legenda, să vă mulțumesc încă o dată pentru tot ceea ce ați făcut pentru mine și deopotrivă pentru ceilalți colegi pe care i-ați sprijinit! Vă doresc multă sănătate și putere de muncă în continuare!

 

Emil Rus, profesor inginer Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean” Câmpia Turzii: -Profesor doctor în istorie, Denisa Legenda este una dintre cadrele didactice care nu ar trebui să fie lăsate să părăsească sistemul. Datorită formației de istoric a modelat multe generații de elevi cu un fin simț al umorului, o critică pertinentă a măsurilor luate în domeniul economic și social și mai ales a deselor schimbări mai bune sau mai rele în domeniul învățământului. Pentru că este în pragul pensionării îi doresc să se bucure de anii de pensie cu sănătate.