Seria interviurilor cu dascălii din zona Turda – Câmpia Turzii continuă la Ziarul 21. Săptămâna aceasta am avut onoarea să o avem invitată pe Daniela Burlacu. Un prof. înv. preșcolar iubit de elevi, un dascăl dedicat întru totul meseriei sale.
Rep.: Câteva date biografice despre dumneavoastră.
Daniela Burlacu: M-am născut în data de 6 februarie 1979 în Câmpia Turzii. Sunt căsătorită și am un băiat de 16 ani. Lucrez ca profesor pentru învățământul preșcolar, grad didactic I, la Grădinița ”Căsuța Piticilor”, din Turda.
Bazele pregătirii mele au fost puse în cadrul Liceului Teoretic ”Pavel Dan”, unde am studiat toți cei 12 ani aferenți învățământului preuniversitar. Am absolvit această instituție în anul 1997 – profil filologie.
Am urmat apoi cursurile Colegiului de “Geoinformare și Prospectare Turistică” din cadrul Facultății de Geografie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în urma cărora am obținut calificarea de agent de turism, meserie pe care nu am practicat-o niciodată.
Ulterior, mi-am completat pregătirea în cadrul Universității din Oradea, Facultatea de “Științe Socio-Umane”, specializarea “Psihopedagogia Învățământului Primar și Preșcolar”, obținând calificarea de profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
În momentul de față urmez cursurile programului masteral “Psihopedagogia Educației Timpurii și a Școlarității Mici”, din cadrul Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și … cred că mă opresc aici.
Rep.: Ce v-a determinat să alegeți meseria de dascăl?
Daniela Burlacu: Sinceră să fiu, niciodată nu m-am gândit că o să lucrez în învățământ. Mă vedeam ghid turistic, plimbându-mă peste tot prin lume împreună cu turiștii. Însă, nu întotdeauna ceea ce visăm noi este ceea ce ni se potrivește. Dumnezeu a avut alte planuri pentru mine și a făcut în așa fel încât să ajung să lucrez în învățământ și să prind drag de această meserie. În toți acești ani am realizat că aceasta este meseria care mi se potrivește perfect, deoarece iubesc copiii foarte mult și iubesc ceea ce fac.
Rep.: Ce vă face să nu renunțați la această meserie?
Daniela Burlacu: Fericirea și împlinirea pe care le simt în preajma copiilor, acestea sunt motivele pentru care nu aș renunța la meseria de educatoare. Nu există vreo zi în care să nu râd împreună cu ei, iar mai apoi acasă, să îmi amintesc cu drag de momentele amuzante din ziua respectivă. Fiecare dintre noi, oamenii, avem zile mai bune și mai puțin bune. Făcând însă referire doar la cele mai puțin bune, vă spun sincer, că în momentul în care intru în sala de grupă și toți copiii mă îmbrățișează strigând ”Doamna Danaaa!”, uit de toate greutățile și mă bucur de ei, de inocența lor și de sinceritatea cu care își exprimă sentimentele. Eu însămi rămân, în sufletul meu, un copil în preajma lor.
Rep.: Unde ați început să predați, pe unde ați mai predat și unde predați acum?
Daniela Burlacu: După cum spuneam, am ajuns să lucrez în învățământ printr-o conjunctură fericită, fiind nevoie de profesor de engleză la Școala Generală ”Mihai Viteazul” din orașul nostru. Am început ca și profesor necalificat de engleză în anul 2001 și trebuie să-i mulțumesc pe această cale doamnei director din vremea aceea, Hidișan Felicia, pentru că mi-a oferit încredere și mi-a deschis drumul pe calea învățământului. După ce mi-am obținut calificarea ca și educatoare, am lucrat doi ani, în perioada 2005-2007, la Grădinița ”Sfânta Maria” din Turda, iar din anul 2007, când am obținut titularizarea în învățământ și până în prezent lucrez la Grădinița ”Căsuța Piticilor” din Turda.
Rep.: Ce înseamnă pentru dumneavoastră această meserie? Cât de importantă credeți că este pentru societate?
Daniela Burlacu: Să fiu educatoare înseamnă foarte mult pentru mine, simt că este mai mult decât o meserie, pentru că pun foarte mult suflet și pasiune în ceea ce fac. Este, sincer, o bucurie. Simt o mare bucurie că am ocazia să pun bazele educației și dezvoltării personale în fiecare dintre copiii cu care lucrez, să le modelez caracterele, să le transmit și să le consolidez o parte dintre competențele și aptitudinile de care vor avea nevoie de-a lungul vieții. Importanța acestei meserii reiese cu ușurință din cele spuse anterior. Mulți o minimalizează, însă după părerea mea este greșit, deoarece învățământul preșcolar este etapa de bază în dezvoltarea personală a oamenilor sau, altfel spus, prima ”cărămidă” a educației.
Rep.: Despre elevii din ziua de azi față de elevii de acum, să zicem, 15-20 de ani.
Daniela Burlacu: Făcând referire strict la elevii de grădiniță, nu aș putea spune că este o diferență foarte mare față de acum 15-20 de ani. Aș zice că diferența este mare între cei de acum și cei de acum 30 de ani și mai mult. Povestesc colegele mele, care lucrau în vremea aceea cu copiii, că erau mult mai liniștiți. Acum sunt într-adevăr mult mai energici și au mai multe cunoștințe decât aveam noi la vârsta lor, iar acest fapt se datorează, în cea mai mare parte, accesului la foarte multe surse de informație, comparativ cu perioada copilăriei noastre.
Rep.: Dacă aveți rezultate care merită amintite.
Daniela Burlacu: La grădiniță nu prea putem vorbi despre rezultate deosebite. Bineînțeles că de-a lungul anilor am participat cu copiii la diverse concursuri internaționale, naționale, județene și locale, atât artistico-plastice, cât și de cunoștințe generale, la care am câștigat premii și aprecieri.
Rep.: Care este cea mai mare satisfacție a dumneavoastră în calitate de dascăl?
Daniela Burlacu: Cea mai mare satisfacție o simt atunci când foștii mei elevi vin să mă viziteze la grădiniță și îmi împărtășesc că au amintiri dragi legate de mine și de acea perioadă din viața lor. Mă umple de emoție gândul că am reușit să suplinesc afecțiunea maternă în timpul orelor petrecute la grădiniță, atunci când sunt departe de mamele lor, de care se despart cu atâta greutate mai ales în primul an de grădiniță.
O altă satisfacție o am atunci când copiii mei sunt apreciați de către învățători pentru nivelul ridicat de pregătire cu care intră în școală, ceea ce le permite trecerea mult mai ușoară către noul nivel de învățământ.
Rep.: Care credeți că este rolul unui profesor în dezvoltarea unui copil?
Daniela Burlacu: Profesorul poate influența într-o măsură covârșitoare viitorul unui copil, atât în bine, cât și în rău, de aceea rolul acestuia este unul foarte mare în dezvoltarea lor. Sunt foarte multe exemple de adulți de succes care mulțumesc anumitor profesori pentru ceea ce sunt, deoarece aceștia le-au insuflat pasiunea pentru o anumită materie sau meserie sau pur și simplu le-au trasat coordonatele emoționale corecte pentru a deveni adulți încrezători în puterile lor. Din nefericire există și cazuri în care dascălii se rezumă doar la a ”preda” cunoștințele și informațiile, într-o manieră pur științifică, ceea ce nu este suficient în dezvoltarea unui copil. Diferența se face atunci când se pune suflet și pasiune, iar cei care nu pot face acest lucru nu ar trebui să aleagă această meserie vocațională.
Rep.: Dacă ar fi în puterea dumneavoastră ce ați schimba în sistemul de învățământ? De ce?
Daniela Burlacu: În ceea ce privește nivelul preșcolar, aș impune respectarea legii referitoare la numărul de copii dintr-o grupă, deoarece nu se poate vorbi de activitate didactică de calitate atunci când sunt mai mult de 20 de copii într-o clasă, iar acest lucru este în detrimentul copiilor. Totodată aș încerca să asigur mijloace de învățământ mai numeroase și mai diversificate, deoarece acestea sunt puține și trebuie realizate, de cele mai multe ori, de către educatoare.
În ceea ce privește celelalte niveluri de învățământ eu aș descongestiona materiile de studiu pentru a fi aprofundate doar aspectele importante. Având un băiat la școală am putut observa cum profesorii se declară neputincioși pentru că programele de studiu îi obligă, prin vastitatea lor, să treacă foarte rapid prin materie, fără a putea pune accent pe consolidarea cunoștințelor predate.
Rep.: Ce sfaturi ați da elevului din ziua de azi?
Daniela Burlacu: Îi sfătuiesc să își însușească, să folosească și să transmită la rândul lor valorile fundamentale care li se transmit în școli: respectul, cinstea și onestitatea.
Rep.: Ce sfat ați da tinerilor care ar dori să ajungă dascăli?
Daniela Burlacu: Eu încerc tot timpul să mă port cu copiii din grupa mea așa cum aș vrea să se comporte cineva cu copilul meu. De aceea, îi sfătuiesc pe tinerii care aleg această meserie să încerce să fie asemenea celui care le-a rămas în suflet ca fiind dascălul preferat.
Rep.: Un mesaj pentru foștii dumneavoastră elevi.
Daniela Burlacu: Foștilor mei elevi le transmit că se află cu toții în sufletul meu, că mă bucur de fiecare dată atunci când îi revăd și le doresc să aibă un drum lin în viață, plin de succes și împliniri.
Rep.: Și un mesaj pentru actualii d-voastră elevi.
Daniela Burlacu: Actualilor mei elevi, care sunt în grupa mică, le transmit să aibă încredere în mine și că vor avea parte în continuare de aceeași atenție și iubire din partea mea.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
