Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți cresc iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție.
Ei bine, există și o parte dintre cei mai „răsăriți” iepurași de rasă care sunt selecționați și duși la concursuri. Somosdi Iosif este unul dintre cei mai perseverenți crescători de iepuri campioni din zona noastră. Are foarte multe exemplare cu care participă la concursurile din zonă câștigând mereu locul 1. Crescutul iepurașilor campioni nu este chiar ușor, însă prin răbdare și perseverență, Iosif a ajuns după patru ani de muncă să culeagă roadele, nu materiale, ci sufletești.
Adrian Soporan: Ne povestești puțin pasiunea ta?
Somosdi Iosif: Pasiunea asta o am de mic copil. Îmi plac foarte mult animalele și am avut, începând de la porumbei, căței, purcei și de 4 ani am început să cresc iepurași. Am început cu 2 femele și un mascul din rasa californian și am început să-i înmulțesc.
A.S.: Participi și la concursuri?
S.I.: Da, am început să particip după ce m-am documentat despre ei. M-am înscris în Asociația Crescătorilor de Animale de la Luduș.
A.S.: Care este criteriul după care se poate câștiga?
S.I.: Criteriul este să participi cu 4-6 din cele mai bune exponante și concurezi cu alți membri din asociație. Dar cu, condiția ca iepurașii să aibă tatuaj și să aibă certificate de origine, un fel de pedigree.
A.S.: Iepurii sunt pretențioși?
S.I.: Pretențioși nu prea sunt dar sunt foarte sensibili și la cât de repede se înmulțesc așa de repede se îmbolnăvesc și necesită vaccinarea lor și selecția încă din prima zi de fătare.
A.S.: Câte exemplare ai acum?
S.I.: Am avut și 60-80 de exemplare, dar din lipsa spațiului am mai vândut din ei. Vând ca să îi pot întreține pe ceilalti. Momentan am 35 și aștept viitorii pui în jur de 30.
A.S.: Ce/cât poate mânca/consuma un iepure pe an?
S.I.: Sincer nu aș putea să zic cam cât consumăfiindcă nu le-am ținut evidența. Dar consumă lucernă uscată, boabe de ovăz, orz, floarea soarelui, morcovi, frunze de salcâm, măr, porumb.
A.S.: La ce concursuri ai participat?
S.I.: Am participat recent la Turda, și săptămâna asta la faza zonală la Unirea. În trecut la Luduș la expoziția Cupa Ardealului, Gherla și Cluj Napoca, cu rasa Pitic Rusesc și Uriaș de Transilvania.
A.S.: Ce premii ai câștigat?
S.I.: Este doar un singur premiu, cel de campion al rasei și se acordă celui mai bun exemplar din expoziție. De 2 ani am fost campion cu rasa Rex Pitic Albastru și doi ani cu Pitic Rusesc. Premii nu se acordă, doar o cupă și o diplomă!
A.S.: Mai mult e premiu moral!
S.I.: Da și îmi place să merg și pentru schimb de experiență cu alți membri mai în vârstă, de la care am de învățat multe despre creșterea și înmulțirea iepurașilor.
A.S.: Felicitări pentru ceea ce faci și mult succes în continuare!
S.I.: Vă mulțumesc pentru interesul acordat și pentru că îmi faceți pasiunea cunoscută!
Dragi cititori, ne-am documentat și noi și vrem să vă dăm câteva informații referitoare la aceste minunate animăluțe.
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se vedea și pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate!
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții .
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.Costurile pentru întreținerea acestor iepuri selecționați sunt mari, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia – aportul genetic de la strămoși, care este foarte important – puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu!
Există o diferență de apreciere a calității – și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion – campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genelogie, de la părinții care au fost în concursuri. El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceprerea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate – adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea!
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi puși toți în aceeași oală – sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
- Ce sunt iepurii de rasă ?
Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură – a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare – californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei – de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internetși acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! – Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt – belgieni – și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei !
Sunt foarte mulți iepuri de rasă – fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure raseși asta din cauză că sunt mai multe tulpinisau familiisau linii – se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează științific, care știu să aprecieze calitățile unui iepure – care știu să facă selecție – și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă nu se vând la 6 săptămâni – nu pot fi apreciați corespunzător, nici de cumpărător, nici de crescător !
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar evalabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 – 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați – prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, pentru că sunt mai ieftini, acesta este argumentul lor – și dau 90-100 lei ; bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni. Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede.