Se declară familist convins, căsătorit, 2 copii, fost comandat de poliție în municipiul Turda. Conduce primăria Aiton după principiul următor: “dacă tu iubești oamenii, oamenii te vor iubi”
Un interviu cuprinzător, cu un om minunat.
Adrin Soporan: Cum a fost pentru comuna Aiton, anul 2017?
Nicolae Făgădar: Anul 2017, luat în ansamblu pentru comuna pe care o administrez, a fost un an bunicel, în sensul că am reușit să achităm sumele pentru refacerea și asfaltarea unei suprafețe de 2 km și jumătate de drum județean pe care l-am avut încredințat pe o perioadă de doi ani de către Consiliu Județean.
Am reușit ca în cursul anului să reabilităm căminele culturale din cele două sate, Aiton și Rediu, am reușit să finalizăm amenajarea unui parc în centrul satului Aiton. Am finalizat și depus la București, prin PNDL, două proiecte, respectiv un proiect de asfaltare de circa 4 km de drum comunal și dotarea dispensarului uman la un nivel european, care, zic eu, o să facă invidioase multe comune din zonă.
A.S: Ce proiecte pregătiți pentru anul 2018?
N.F: În cursul lunii ferbuarie, început de martie, trebuie deja să avem licitația pentru asfaltarea celor 4 km de drum si în primăvara aceasta o să finalizăm achizițiile pentru dispensarul uman din comuna Aiton.
De asemenea, avem în proiectul de buget stabilit anul acesta, reabilitarea celor două parcuri din Aiton și Rediu, înființarea unui părculeț în zona bisericii ortodoxe din satul Aiton. Suntem în proiectul de extindere a rețelei de apă și canalizare în care Compania de Apă Turda ne-a ajutat foarte mult și țin să le mulțumesc pe această cale. Pentru că suntem o comună mică nu prea am avut succes și șanse, conform legii, să accesăm fonduri europene. Dar am reușit să introducem sistemul de apă potabilă în satul Rediu și sistemul de canalizare în Aiton și Rediu.
Mai avem mici intervenții la capelele mortuare, trebuie să pun la punct niște alei, un lot de parcare şi întreținerea și micile reparații care intervin la școala comunală
A.S: Există nemulțumiri legate de alocarea banilor de la Consiliul Județean?
N.F: Nemulțumiri sunt. Nu mă pot declara mulțumit din moment ce o comună primește o sumă dublă față de noi și are un număr de 600 de locuitori. Aici mă refer și la comune maghiare, fără nicio aluzie și îmi pun întrebarea de ce o comună maghiară primește 420.000 RON, una primește 700.000 și alta primește 980.000 RON. Nu o să putem niciodată să echilibrăm decalajele dintre comune dacă banii se acordă preferențial, politic. Oricum nu vreau să intru în discuții de genul, dar aș dori și eu ca cei care păstoresc județul să vină în comună și să întrebe care sunt nevoile care necesită bani. Eu nu mă pot compara cu o comună gen Aghireșu, Apahida, Gilău, Mihai Viteazul.
Noi am pornit de la lingură și furculiță, cum este vorba în popor, nu ca celelalte comune care au avut totuși o infrastructură înainte de anul 1990. Banii sunt foarte, foarte puțini și nu pot să fac niște proiecte mari. Nu sunt nici genul de primar căruia îi place să intre în datorii, sunt la al patrulea mandat și n-am avut niciodată nicio datorie, nu m-am împrumutat niciodată pentru că o comună mică în urma unui împrumut nu se știe dacă își va mai reveni vreodată. Vreau să fim tratați toți cu aceeași monedă vreau ca cei care conduc destinele județului să ne ajute pe cei care suntem mai în urma cu pasul spre progres. Mulți suntem nemulțumiți de felul cum se împart sumele primite!
Nu trebuie să fie împărțiți banii pe criterii politice pentru ca toți purtăm interesele oamenilor din sat și nu trebuie să sufere cetățeanul pentru ca noi primim bani mai puțini.
A.S.: Care este situația transportului din comună către Cluj-Napoca?
N.F: Comuna Aiton face parte din zona metropolitană a Clujului, deși este nesemnificativă partea noastră financiară la zona metropolitană dar la un moment dat că număr de populație, contam. În 28 august 2017, firma care opera transportul, a depus licența de transport și am rămas practic fără transportator.
În jur de 95% din populație lucrează la Cluj-Napoca, copiii care sunt la liceu merg la Cluj-Napoca și am ajuns într-o situație în care nici părinții, nici copiii nu au cu ce să se deplaseze către Cluj-Napoca. Am făcut apel la comunele ce fac parte din zona de transport Cluj și toți au fost de acord să primească și comuna Aiton în zona de transport public local. Domnul președinte, respectiv primarul Emil Boc a declarat că nu este momentul să se extindă transportul spre noi, ca nu sunt autobuze s.a.m.d. Ceea ce vreau să vă spun este că eu nu am cerut un autobuz special și vă spun în cunoștință de cauză pentru că urmăresc în fiecare dimineață, care este numărul populației care pleacă către satul Gheorgheni care e la 5 km distanță de noi. Sunt în număr de 45 de muncitori și elevi care se deplasează din Rediu și Aiton către Cluj și sunt împărțiți spre Vâlcele și Rediu. Nu am solicitat să vină din oră în oră, am solicitat doar să vină odată dimineața să ducă muncitorii și un transport pentru elevi. De asemenea după masă un transport să aducă elevii și un transport să aducă muncitorii.Sper ca într-un final să înțeleagă și domnul președinte Boc, implicit și domnul Nagy, care mi-a spus că dacă are acceptul ar fi de acord. Trebuie să ne înțelegem, pentru că chiar dacă suntem în comună mică copiii din comuna mea au dreptul să meargă la școală și sunt părinți care nu își pot permite să le plătească chirie. Ce posibilități are un om din sat să plătească chirie la Cluj, dintr-o pensie minimă. Trebuie să fim înțeleși, chiar dacă suntem mai mici, chiar dacă aportul financiar la zona metropolitană nu este așa mare, suntem de acord să participăm și noi cu o anumită sumă de bani la abonamentul care va fi pe rute.
A.S: Care sunt investițiile în sănătate?
N.F: În 2010 am finalizat un dispensar ultramodern în comună și nu exagerez când spun că este ultramodern. Este format din patru camere, una pentru medicul de familie, dotat corespunzător cu tot ceea ce înseamnă minimul pentru a-și desfășura activitatea. La momentul actual funcționează un medic de familie și un cabinet stomatologic
Constatând pe parcursul anilor că pe lângă medic, populația are nevoie de aparatură profesională am făcut un proiect pe care l-am depus în Programul Național de Dezvoltare Locală și dotarea dispensarului uman. Spre norocul meu și al oamenilor din comună, a fost aprobat, chiar între Crăciun și Anul Nou am semnat contractul și pot să vă spun că în cursul acestei primăveri dispensarul va fi dotat ultramodern, de la aparatul de specialitate ECG, ecograf și tot ce înseamnă aparatură pentru asigurarea de asistență sanitară. Din punctul meu de vedere, este lucru bun că și noi și guvernul ne îndreptăm spre acest punct.
A.S: Care este situația drumurilor județene?
N.F: Din păcate, o parte din drumuri este deplorabilă și aici mă refer la drumul dintre Vâlcele-Rediu-Aiton. Cu toate eforturile pe care le facem, Direcția Județeană Cluj, nu ar merita să facă nicio lucrare de reabilitare, pentru că mai rău face. Sper să înțeleagă și domnul Alin Tișe că acest drum trebuie asfaltat.
Drumul județean de la Rediu până la Aiton a fost plombat în toamnă și tot a sărit asfaltul și toate plombările. Acolo, practic, ar trebui turnat un strat de asfalt și nu mai reparăm nu știu câți ani de zile.
Cred că dacă drumul este asfaltat, avem de câștigat tot noi, pentru că din primăvară până astăzi de când a fost asfaltat drumul Gheorgheni-Aiton, s-au vândut peste 45 de proprietăți. Oameni tineri, oameni cu pregătire, oameni care muncesc la Cluj, iar pentru comuna Aiton este esențial să vină populație tânără pentru că în momentul de față media vârstei în comună este de 60-65 de ani. Vrem să avem și școală, vrem să avem și cadre didactice pregătite, dar dacă nu ai copii la școală e cam greu.
A.S: Care a fost impactul realizării drumului Gheorgheni- Aiton?
A fost un impact extraordinar, este un mare câștig pentru comună și situația ar fi identică și în satul Rediu, dacă se reușește finalizarea asfaltării drumului dintre Vâlcele și Rediu. Metru pătrat înainte să se finalizeze drumul, era de 6 euro iar acum metrul pătrat a crescut la 20 €. Populația de la oraș fuge către o zonă liniștită, mai aerisită.
A.S: Știm că Aitonul are foarte multe terenuri agricole, de aceea aș dori să ne detaliați situația terenurilor luate în arendă de către firme specializate în acest domeniu?
N.F: Terenuri agricole avem foarte multe iar populația neavând posibilitatea să mai lucreze, au dat pământul în arendă, firmelor care se ocupă cu acest lucru. În momentul de față, sunt două firme care sunt mai puternice și care și-au luat suprafețe mari de teren în arendă. La început totul este lapte și miere și toată lumea dă banii pe arendă și așa mai departe, după care, în termen de 5-7 ani, lucrurile încep să scârție. Eu sunt foarte bucuros pentru că în cursul anului tot terenul este lucrat și nu mai există nicio palmă de teren nelucrat în Aiton. Ambele firme au avut probleme în achitarea arendei către cetățeni dar am vorbit cu respectivele firme și mi-au promis că în termen de 10 zile o să fie achitate datoriile către cetațenii comunei. Mai sunt două firme de bovine și ovine care-și plătesc contribuția și sunt la zi cu impozitele și chiar mă bucur că sunt persoane tinere și pășunea este folosită la maxim
A.S: Să ne detaliați situația copiilor în școli și programul after school!
N.F: Populația fiind la o medie de vârstă între 60 și 65 de ani, e greu să ai copii foarte mulți la școală. Avem grădiniță, avem școală pentru clasele 1-4, din Aiton. Aducem cu autobuzul un număr de 32 de copii. Școala noastră are capacitatea să ducă 8 clase, pentru că avem toate cele necesare. Avem internet, avem mobilier nou dotat cu aparatură, cu tot ceea ce ne trebuie, însă nu avem copii și totuși pentru cei care îi avem, vrem să le facem ceva special, ținând cont de faptul că părinții lucrează la Cluj. Prin niște legături și prin niște cunoștințe s-a luat legătura cu o asociație non-profit din Olanda, care a venit cu o sumă de bani și ne-a ajutat să înființăm acest After school. În această școală am înființat un spațiu pentru copii, o bucătărie, o mică magazie. Primii pași au fost concepuți încă de anul trecut. Lumea a fost la început sceptică, dar prin înțelegerea cu cadrele didactice au ajuns la un consens și au început să aducă copiii și acum sunt foarte încântați. Copiii stau după ore până la 16:00 sub supravegherea unui cadru didactic, își fac temele… Unde vreau eu să ajung e că este în acea postură în care elevul când pleacă de la școală să plece cu temele pregătite pentru ziua următoare. Să văd că lasă ghiozdanul cu cărțile și cu caietele într-un dulăpior, să nu mai îi mai văd îndoiți de greutatea cărților. Să vină dimineață să-și ia cărțile și caietele și să intre la ore. Am stabilit cu părinții, de comun acord, ca fiecare dintre cadrele didactice să supravegheze copiii. Implicit eu și viceprimarul mai supraveghem copiii și până în momentul de față și copiii și părinții sunt foarte mulțumiți.
A.S: Care este mesajul dumneavoastră pentru cetățenii comunei Aiton?
N.F: Încă din 2004 de când am ajuns primar pentru prima dată, am declarat că un primar dacă vrea să fie ales, trebuie să-și iubească oamenii care l-au ales și dacă mulți dintre ei nu simt ceea ce simte primarul, nu e bine. Am crescut aici cu ei, nu pot să fiu cu nasul pe sus, că eu sunt mare cocoș. Aș vrea să știe toți aitonenii, că îi iubesc la fel de mult pe toți și pe cei din Aiton și pe cei Rediu. Tot ceea ce facem, împreună cu consilierii, facem pentru ei iar dacă nu reușim întotdeauna cum am vrea noi, este din cauza multor motive. Le spun să fie liniștiți, lucrurile sunt în grafic, problemele se vor rezolva așa cum am promis încă de la început. Niciodată nu am promis ceva ce nu am putut să fac. Nu le-am spus niciodată că le fac aeroport, le-am spus că aduc gaz, apă, cămine, școlii, capele mortuare, drumuri bune și totul o să fie bine. Noi suntem la dispoziția lor și nu ei sunt la dispoziția noastră, pentru că de asta ne-au ales. Aș vrea să transmit un mesaj de sărbători, pentru că va începe postul, doresc să le transmit un “Paște Fericit” și să vină cu încredere la primărie fiindcă noi suntem aici doar pentru ei.
A.S: La începuturile interviului, eu am spus că păstoriți această comună, dumneavoastră ați spus că o administrați, eu aș mai adăuga încă un cuvânt, o gospodăriti foarte bine.
video: