La ediția cu numarul 10 din această rubrică frumoasă și interesantă, “10… cu Adrian Soporan”, am hotărât că este de bun augur să avem un invitat cu totul special!
Și l-am avut. Un om deosebit, tânăr ambițios, cu o viziune extraordinară, care a adus un suflu tineresc în municipiul Turda. Directorul Teatrului “Aureliu Manea”, a stat de vorba cu noi și ne-a prezentat, puțin, povestea lui de viață.
Mai jos aveți interviul cu Cătălin Grigoraș, omul care face teatru, nu “joacă teatru”.
- Adrian Soporan: Cine ești tu, Cătălin Grigoraș?
Cătălin Grigoraș: Cred că este una dintre cele mai grele întrebări la care cineva poate să răspundă, pentru că nu cred că avem timp în ziua de astăzi să ne gândim la cine suntem noi, mai degrabă ne gândim la ceilalți și la ce se întâmplă în jurul nostru. Ne gândim la familie, la prieteni și de foarte puține ori ne gândim la noi, la cine suntem, cum suntem, de ce suntem. Sunt un om simplu. Îmi place teatru, care este cea mai mare pasiune a mea. Am o familie extraordinară, pe care o iubesc, care mă susține necondiționat. Sunt un om care pune mâna atunci când este de muncă și este greu. Sunt un om care poate sta și într-un fotoliu de director, dar fără aere de director, pentru că nu cred că funcția ne definește, ci ceea ce facem acolo unde suntem. Sunt un actor!
A.S: Cum înțelege familia?
C.G: Familia înțelege pentru că există foarte multă dragoste în cadrul familiei, este o chestie necondiționată și nu se pune problema. Eu îi înțeleg pe ei și ei mă înțeleg pe mine. Mai greu este cu cei mici, că întreabă: “tati unde-i?” Pentru că am un program haotic, plec dimineața la 8 și mă întorc seara la 11. Când ajung acasă, copiii dorm. Dimineața plec înainte să se trezească, îi pup în somn și asta e. Dar slavă Domnului că am parte de oameni foarte frumoși lângă mine și sunt foarte fericit pentru aceasta.
- A.S: Care au fost începuturile ca actor?
C.G: Foarte frumos. La început eram la Academia Militară, pentru că înainte să fac teatru am făcut Academia Militară, deși este greu de crezut, dar așa a fost. Am terminat Academia Militară, am lucrat ca și ofițer. Îmi aduc aminte că am luat prima dată contact cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, unde a fost o lume fascinantă, m-a fascinat lumea aceea. Primele mele începuturi în teatru au fost în felul următor: fugeam de la Academie, săream gardul, fără să primesc învoire și mergeam la niște cursuri de teatru în oraș, cu un profesor contemporan cu Toma Caragiu, profesorul Paul Mocanu. El oarecum mi-a trasat primii pași, după care am avut șansa, după ce am renunțat la armată și am început cariera de actor, am avut marea șansă să-l întâlnesc pe Marian Râlea, magicianul de la Abracadabra, el mi-a fost profesor îndrumător și cam el și-a pus cel mai tare amprenta asupra evoluției mele.
Emoții am avut pentru că nu știam, veneam din altă lume. Totul era nou pentru mine, obișnuit fiind cu viața cazonă, cu rigurozitate, ceea ce nu este foarte rău, pentru că un actor trebuie să fie foarte, foarte disciplinat și eu am înțeles după aceea cât de mult a contat pentru mine ca rezistență fizică şi psihică acea întâlnire cu armata.
Nu poți în culise să-ți arunci lucrurile, pentru că vin alți colegi care și ei trebuie să își ia lucrurile lor, iar dacă e un haos în culise nu poți să funcționezi.
Eram obișnuit cu un anumit stil de gândire decât în teatru, dar la teatru e posibil orice.
A.S: Te-ai fi gândit vreodată că o să ajungi în partea actoriei?
C.G: Niciodată, pentru că era tradiție în familia mea domeniul armatei și în liceu și în generală eram foarte bun la matematică, totul era foarte strict, foarte riguros, era exact. Tocmai de aceea am și îmbrățișat cariera militară, doar că în momentul în care m-am întâlnit cu teatru, mi-am dat seama că teatru mi-a schimbat viața. Mă bucur foarte mult că s-a întâmplat asta și toată experiența de viață acumulată îmi folosești acum.
- A.S: Teatrul turdean a renăscut de când l-ai preluat. Care este secretul?
C.G: Nu este niciun secret, este un lucru de normalitate. Am strâns lângă mine o trupă pe care să ne putem baza, o echipă care să funcționeze și să poată să facă treabă. Meritele nu sunt ale mele, sunt ale întregii echipe. Secretul este să ai o echipă lângă tine și în cazul de față sunt niște oameni profesioniști, care mă ajută, care mă înțeleg. Suntem unul dintre teatrele care are cel mai mic număr de personal, doar 40 de angajați, comparativ cu celelalte teatre, care au toate compartimentele acoperite și au în jur de 60 persone!
Avem doar 40 de oameni în teatru, sunt actori sau persoane care sunt pe partea de tehnic, care fac două, trei meserii în același timp. Încă sunt niște verigi lipsă, care o să trebuiască să fie completate. Bucuria mea este că există deschidere din partea tuturor celor care sunt în jurul teatrului și, cu siguranță, aceste lucruri se vor rezolva. Important este să ne facem treaba și chiar dacă uneori depunem eforturi supraomenești cred că aceste eforturi vor da roade.
- A.S: Festivalul internaținal de Teatru la Turda. Care a fost impactul?
G.C: În momentul în care am propus către Administrația locală acest proiect, existând o deschidere fantastică acolo, dându-mi și mie foarte multă încredere, eram convins că genul acesta de activitate va prinde foarte bine. M-a luat și pe mine prin surprindere faptul că a prins mai bine decât m-aș fi așteptat. Deși am zis la început că este prima ediție, haideți totuși să ungem motoarele, să vedem ce se întâmplă și, spre surprinderea mea, deschidere a fost una extraordinară din partea cetățenilor, iar lucrul acesta nu face decât să ne dea speranțe că o să fie din ce în ce mai bine.
În anul 2018 festivalul va fi mutat din luna septembrie la început de iulie, pentru că vreau să se întâmple mult mai multe evenimente afară și pentru zona turistică și pentru turiștii culturali care se mută dintr-o parte în alta. Din punct de vedere al spațiilor și a timpului, una este să te plouă în septembrie și alta să te plouă în iulie, în caz ca va ploua. Până la urmă este o sărbătoare a orașului, a regiunii, a județului, pentru că Cluj-Napoca nu are un asemenea eveniment și este bine că se întâmplă la Turda.
- A.S: Acest festival este cel mai important proiect al tău?
C.G: Teatrul în sine este cel mai mare proiect al meu, faptul că sunt aici. De regulă acolo unde sunt, acolo este cel mai mare proiect al meu. Când domnul primar mi-a propus să iau interimatul aceste instituții, categoric m-am gândit în perspectivă, la cum îmi văd viața peste 5, 10 ani, și este normal că am acceptat să vin. Am zis că este un proiect mare și trebuie să mă ocup de acest proiect și am încredere că va ajunge și mai mare. Festivalul Internațional de Teatru este unul dintre proiectele importante pentru mine și trebuie să devină și al comunității și sunt perspective să se întâmple acest lucru. Nu sunt străin de acest festival, nu este prima dată când particip la un festival așa important. Am organizat la Sibiu și în continuare organizez un festival Internațional de Teatru pentru Zona Independentă și m-am inspirat din Scoția și am copiat și am văzut cum arată un festival Internațional de Teatru. Visez ca și în România să se desfășoare un festival de teatru asemenea Scoției.
- A.S: Ce proiecte ai cu tinerii din zonă?
C.G: Am dezvoltat împreună cu colegii mei actori, în fiecare liceu din Turda, o trupă de teatru. Colegiul tehnic avut o reprezentație anul trecut, în decembrie. Sunt câte doi actori repartizați în fiecare liceu și acei actori încearcă să repete cu cei care vor să facă teatru. Au spații la teatru sau la liceu sunt săli special amenajate, se pot întâlni în parc, la cafenele, unde le permite această întâlnire culturală, urmând ca între 1 și 3 iunie să dezvoltăm un festival al adolescenților. Trupele de teatru din fiecare liceu să concureze între ele. Se vor acorda premii, se va acorda trofeul de cel mai bun spectacol, cel mai bun actor, etc.
Ce mă bucură foarte mult este că după Festivalul Internațional de teatru, în sala teatrului de la Turda au apărut foarte mulți tineri. Este un lucru foarte frumos pentru că până la urmă, ei sunt cei care vor purta pe umeri tot ceea ce se întâmplă în comunitate, ei sunt spectatorii de mâine. Mai avem un program special și pentru cei de la grădiniță, sprijinim și festivalul Alter Ego, care este un festival pentru clasele I-IV. Dacă sunt în cadrul școlilor, a grădinițelor, oameni, dascăli care au inițiative de genul acesta, cu mare drag le pun la dispoziția logistica pe care o avem, pentru că este în beneficiul și folosul nostru și al comunității.
A.S: Care au fost feedback-urile din partea elevilor?
C.G: Sunt fascinați. Am discuții cu colegii actori și este foarte frumos că ei se duc în școli și povestesc ce se întâmplă și asta nu face decât să-i atragă și pe ceilalți. De anul acesta am demarat și un program de abonamente pentru elevi, patru spectacole la 30 de lei.
7.A.S: Care este sprijinul administrației locale?
C.G: Este mai mult decât sprijin, nu cred că am avut vreo doleanță legată de activitatea de teatru și să nu fim sprijiniți. Vă dau un exemplu: curtea din interior a teatrului arăta într-un mod dezastruos, nu erau bani de investiții, nu era absolut nimic. Am avut o discuție și cu domnul primar și i-am explicat că este un festival internațional și i-am explicat tot ceea ce se va întâmpla, că o să fie vorba de o cafenea culturală, unde actorii și oamenii care îndrăgesc teatrul să poată să socializeze, iar acest lucru i-a surâs domnului primar și în secunda doi am găsit tot felul de soluții și am reușit să finalizăm cafeneaua culturală. Toată lumea a contribuit și asta s-a văzut, iar rezultatul a fost unul pe măsură.
Simt că toată lumea doreste să se implice. Lumea trebuie să fie conștientă pentru că dezvoltând teatrul și festivalul în comunitate, turiștii vor fi atrași și o să fie benefic pentru economia fiecăruia.
Este foarte important pentru comunitate să ai stabilitate, să ai educație, să ai cultură.
Înainte de anul 2000, Sibiul nu era cu mult mai departe decât este Turda acum. Lucrurile s-au schimbat după anul 2007, când a deveni Capitală Culturală cu un program coerent care a făcut ca lucrurile să se întâmple și acum sunt oameni care vin de la București și din alte zone, se stabilesc la Sibiu pentru limba germană, pentru școlile de acolo, pentru cultură.
- A.S: Care sunt pasiunile tale?
C.G: Pasiunea mea este teatrul. Pe lângă teatru, pasiunea mea este familia, copiii. Ador să mă duc să joc tenis de câmp cu fata mea cea mare, iubesc să mă duc să mă plimb în parc cu băiețelul meu și cred că acestea sunt pasiunile mele.
A.S: Este mai greu să fii actor de teatru decât actor de film?
C.G: Sunt două lucruri total diferite. Iubesc mai mult teatrul pentru construcția unui rol la teatru. Începi și îți construiești rolul până la capăt, trăirea din acel moment. Fiecare spectacol poate să fie puțin diferit, chiar dacă acel spectacol s-a mai jucat. Este de cum simți, ce simți, cum trăiești în acel moment. Dacă văd un film și este foarte bun, mă uit și a doua oară, dacă nu, nu. La teatru este altceva pentru că, chiar dacă am făcut un spectacol, dacă vin a doua oară sau a treia oară, energiile se schimbă, sunt altele. Am făcut și film și-mi aduc aminte începuturile, pentru că nu înțelegeam nimic.
Iubesc teatrul pentru că pe mine mă face să trăiesc în acel moment tot, mă deconectez de toate.
- A.S: Cu ce se vor delecta turdenii?
C.G: Toți turdenii care nu au fost la teatru până acum, m-aș bucura să vină și să vadă spectacole frumoase, cum ar fi: “Îndrăgostiții din Ancona”, “Bigamul 2”, sunt niște comedii foarte frumoase. Recent am avut premieră la “Ultima haltă în paradis”. Acum lucrăm la un spectacol pentru tinerii din liceu, un spectacol despre problemele lor, despre viața lor, un spectacol construit după niște discuții avute cu tinerii din Turda și sperăm ca înainte de Paște sau după Paște să avem premiera acestui spectacol. Urmează o întâlnire cu Mihai Gruia Sandu, vestitul Arlechino de la TVR care va veni și va monta un spectacol nonverbal, pe care vreau să-l creăm pentru zona internațională, pentru a putea ieși cu teatru pe internațional. O să venim și cu un program special pentru clasele I-IV sau V-VIII, pentru că peste tot în țară nu se creează spectacole pentru zona aceasta de vârstă, dar încercăm să găsim posibilități și formule de a crea spectacol.
- A.S: Care este mesajul pentru publicul turdean?
C.G: Iubiți teatrul, iubiți actorii pentru că vă oferă o parte din sufletul lor. Cei care nu ați venit până acum la teatru să veniți la teatru, să vedeți o lume specială. Teatrul va fi întotdeauna deschis pentru voi și un lucru pe care-l spun de fiecare dată: dacă dumneavoastră nu ați fi, noi nu am exista!
video:
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
