Pentru că vrem să dezbatem fiecare subiect al zonei, și pentru că agricultura face parte din viața noastră indirect, a trebuit să dezvoltăm puțin și partea de agricultură. Însă nu prin ochii fermierilor, ci prin ochii unui tânăr, unul dintre cei mai bine pregătiți oameni, pe partea tehnică în agricultură, pe care îl poate oferi județul Cluj. Rafael Marian are titulatura de ing.dr. însă, în cadrul companiei unde își desfășoară activitatea, este director de vânzări și coordonator tehnic pentru regiunea Transilvaniei. Cum e domeniul agribusiness, ce înseamnă agricultură bio, le găsim pe toate în interviul de mai jos.
- Adrian Soporan : Fă-ne o prezentare!
Rafael Marian: Mă numesc Rafael Marian, sunt la formare inginer agronom, absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca. Ulterior am urmat cursurile unui masterat în domeniul Ingineriei și Protecției Mediului, după care am finalizat studiile doctorale în domeniul Științelor Tehnice și ale Solului, specializare Agrotehnică. Profesional vorbind, ocup funcția de Director Zonal de vânzări în cadrul unei companii cu specific agribusiness și totodată sunt coordonator tehnic pentru regiunea Transilvania. Sunt o persoană activă, implicată, iubesc ceea ce fac, iubesc agricultura și îmi place ca munca mea să aibă rezultate vizibile, care să contribuie la dezvoltarea zonei agricole unde îmi desfășor activitatea.
2.A.S: Cum vezi fermierul din zona noastră?
R.M: Îmi desfășor activitatea de peste 5 ani și în tot acest timp am întâlnit, pot să spun, toate tipurile de fermieri. De la fermierul reticent, la cel foarte deschis. De la fermierul cu restricții în investiție, la fermierul închis în el, care nu vrea să audă de nimic și nu vrea să accepte că sunt lucruri care se pot face și altfel. Nu este nici ușor, nici imposibil, să faci oamenii să înțeleagă că sunt lucruri noi în piață, că atât companiile, cercetarea cât și tehnica evoluează. Consider că în momentul în care ești pregătit și înțelegi anumite lucruri, și vrei să le transmiți mai departe, dacă le faci într-o manieră clară și logică, mai devreme sau mai târziu deschiderea va veni spre evoluție. Vreau să cred că încă evoluția este un instinct primar și o normalitate. Din punctul meu de vedere cheia este să nu cedezi, să crezi în tine și să crezi în ceea ce faci, să fii perseverent, să fii ambițios și să nu te lași dezamăgit de lucrurile mărunte sau insuccesul de moment.
3.A.S.: Cum este văzută agricultura prin ochii unui tehnic?
R.M: Agricultura prin ochii unui tehnic este văzută diferit. Este momentul acela în care vezi partea lucrurilor pe care mulți nu vor să o vadă, sau o ignoră, sau nu vor să o accepte. Trebuie să fim conștienți că sunt foarte multe lucruri în agricultura românească care trebuie să se schimbe într-o direcție de așa manieră încât să contribuie la creșterea calității vieții, la o mai bună conservare a resurselor de care dispunem, la optimizarea practicilor agricole în vederea unei exploatări durabile a suprafețelor de teren.
- A.S: Este greu să convingi fermierii că noutatea este bună?
R.M: În zona noastră, cum spuneam mai devreme, găsim toate tipurile de fermieri. Găsim și deschidere, găsim și reticență. Probabil și datorită faptului că agricultura în județul Cluj și în zona Turda, Câmpia Turzii este foarte fracționată. Vorbim despre un județ cu suprafața arabilă nu foarte mare, cu diferite forme de relief, de la platouri, câmpii până la dealuri, ceea ce de multe ori face foarte dificilă exploatarea suprafețelor astfel încât să avem niște costuri normale sau chiar reduse, comparativ cu zonele de câmpie din vestul și sudul țării. Spun cu bucurie că zona Turda și Câmpia Turzii este o zonă cu fermieri, cu deschidere relativ mare la noutăți, cu fermieri în cea mai mare parte profesioniști, care își desfășoară activitatea la nivelul de zeci de ani de zile, însă este și o zonă poziționată central în care concurența este foarte mare, în timp ce suprafețele, după cum am spus, sunt fracționate și nu foarte mari.
- A.S: De ce pe partea tehnică a agriculturii?
R.M: Nu pot să spun că am fost dintotdeauna pasionat de partea tehnică a agriculturii, însă în momentul în care am început să lucrez în domeniu, am început să înțeleg mai bine ceea ce se întâmplă în câmp, ceea ce se întâmplă cu plantele. Am hotărât să mă implic în această direcție într-un mod constructiv și benefic care sigur, la un moment dat, să poată să îmi aducă un statut de profesionist și să simt că fac parte dintr-o schimbare cu impact asupra tuturor, asupra modului în care exploatăm suprafețele agricole și asupra modului în care vrem să trăim.
- A.S: Ce înseamnă Agricultură Bio?
R.M: Agricultura Bio înseamnă exact altceva decât ceea ce percepe sau crede consumatorul. Să produci Bio nu înseamnă să dai cu sapa sau să înființezi o cultură și să nu te ocupi de ea, să lași ca mama natură să își facă treaba. Să produci și Bio înseamnă în aceeași măsură mecanizare, utilaje, fertilizare și tratamente fitosanitare. Astăzi piața românească pune la dispoziție o gamă destul de largă de produse certificate spre folosire în exploatațiile agricole ecologice. Agricultura Bio de altfel, nu este un vis, este un lucru care se întâmplă, aș putea să spun că este o tendință la nivel de Transilvania. În principal pe culturile care se desfășoară, pe suprafețe de teren mai mici și controlabile, exemplific aici fructe de pădure, arbuști, legume și uneori pomicultură și viticultură.
- A.S: Există tendințe de agricultură bio în zonă?
R.M: Găsesc interesant faptul că, în cea mai mare parte, cei care merg în direcția producției Bio, sunt oameni care nu neapărat sunt de profesie fermieri. Nu știu în ce măsură acest lucru nu ar trebui să ridice niște semne de întrebare, să ne gândim de ce oamenii care nu sunt de profesie vor să facă o producție curată, în timp ce noi, cei care suntem la formarea agronomi, zootehniști sau horticultori, continuăm să fim reticienți și să mergem în continuare pe tehnologiile convenționale. Desigur, nu putem să mergem într-o extremă, de altfel cum spuneam la început, agricultura Bio înseamnă exact altceva decât ceea ce crede consumatorul. Este foarte complicat sau costisitor să faci o producție bio, cu toate că astăzi, cu substanțele existente în piață, se pot ține sub control fără probleme donatorii sau agenții patogeni care ar putea să intervină asupra exploatației. Cu alte cuvinte putem aplica produse certificate pentru agricultura ecologică concomitent sau asociat cu produsele curente de tratament, astfel încât să contribuim pozitiv la degradarea mai rapidă a substanțelor active folosite în agricultură convențională și implicit a remanenței acestora în produsul finit. Dacă lucrurile se întâmplă în cunoștință de cauză, nu este imposibil, iar rezultatele sunt fabuloase sau cel puțin mulțumitoare.
- A.S: S-a schimbat ceva în domeniul Agribussines în ultimii ani?
R.M: Chiar dacă nu am o experiență foarte îndelungată în piața de agribusiness, menționez că aceasta este de puțin peste cinci ani de zile în zona în care activez eu, dar și la nivel de țară, piața s-a schimbat radical în ultimii ani. Îmi amintesc primele discuții cu fermieri în care le vorbeam despre Bor, despre aminoacizi, despre extract de alge, despre biostimulatori, iar reacția lor era negativă și le era foarte greu să creadă că aceste produse ar putea să aibă un efect radical asupra culturilor lor. Abia au trecut puțin peste cinci ani, timp în care aceste produse au devenit indispensabile aproape în fiecare fermă, ca să vă puteți face o imagine despre modul în care piața s-a schimbat în ultimii ani. Găsim astăzi în zonă o agricultură tehnologizată, o agricultură intensivă și concurentă, iar piața de agribusiness este într-o continuă schimbare, în scopul adaptării soluțiilor corecte asupra culturilor din zonă, în contextul schimbărilor climatice evidente prin care trecem. Astăzi piața de agribusiness este capabilă să ofere soluție pentru orice problemă care poate interveni în exploatație agricolă, însă depinde de noi cei care reprezentăm acest segment de piață, modul în care poziționăm produsele și modul în care ne desfășurăm activitatea. Consider că este foarte important, înainte de toate, să ne aducem aminte că suntem ingineri și abia apoi, prin natura postului, devenim comercianți și ar trebui să ne comportăm ca atare.
- A.S: Este greu acest domeniu de Agribussnies?
R.M: Domeniul agribusiness este un domeniu greu, indiferent de care parte a baricadei te situezi, fie că lucrezi la companiile producătoare, fie că lucrezi la companiile distribuitoare,fie că lucrezi la companiile de consultanță, fie că ești producător. Este un domeniu care presupune multă muncă, responsabilitate, profesionalism ambiție, corectitudine, disponibilitate la efort, viziune și totodată multă pasiune. Pe lângă toate acestea, trebuie să fii conștient în fiecare moment că acest domeniu este o afacere, după cum și numele îi spune. Fiecare an este diferit în felul lui, în fiecare an apar multe produse noi, ies de pe piață multe produse vechi, niciun an nu seamănă cu altul din punct de vedere climatic, biologia, ciclicitatea și presiunea dăunătorilor și a agenților patogeni se modifică de la an la an, plantele suferă modificări fiziologice și ale metabolismului, iar pentru a ține lucrurile sub control trebuie să fii mereu informat cu ultimele noutăți și să fii cu soluții adaptate la ceea ce găsești în câmp.
- A.S: Ce sfat le oferi celor care doresc să intre în Agribusiness?
R.M: Îi sfătuiesc pe cei care vor să se alăture piese agribusiness să nu aibă niciun fel de ezitare, întrucât este un domeniu care te formează din mai multe puncte de vedere, este un domeniu care te ține mereu antrenat, competitiv și informat. Însă repet, este un domeniu greu care presupune multă muncă și totodată multă pasiune. Cel mai bun sfat pe care aș putea să îl dau din experiența personală, este că cine se pregătește pentru acest segment de piață este să învețe, atâta timp cât învățatul este gratuit.