Un parteneriat european înseamnă, de cele mai multe ori, o evadare din stereotipiile zilnice, o perfecționare continuă pentru cei implicați și de ce nu, un schimb cultural interactiv. Chiar dacă uneori profesiile diferă, scopul este același: perfecționarea ta și a celor implicați în procesul educativ. Fiecare proiect european înseamnă un pas înainte pentru întreaga comunitate din care face parte instituția implicată, iar Școala Gimnazială AVRAM IANCU (director: prof. ANA POPESCU), Câmpia Turzii a beneficiat din plin de pe urma acestor parteneriate. Dacă proiectele GUNDTVIG evidențiau o comunicare plenară, care viza bunul mers al comunității: obiceiuri, tradiții, viață artistică, obiective, proiectele ERASMUS sunt destinate domeniului concret de activitate, pe care partenerii o derulează în mod activ și continuu.
Astfel, în cadrul parteneriatului strategic de educație școlară Erasmus+, cu tema Caring and sharing, Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Câmpia Turzii a organizat conferința internațională Comunic și împărtășesc, în toamna anului 2016. La aceasta conferință au participat și cadre didactice din instituțiile partenere: Kindervilla, Innsbruck, Austria; Basisschool Sint-Paulus, Kortrijk, Belgia; İzmir Özel Fatih Koleji İşletmeleri, Izmir, Turcia; Godinton Primary School din Ashford, Marea Britanie. Evenimentul a constituit un cadru deschis de comunicare a experiențelor și practicilor pozitive ale cadrelor didactice, având ca reper modalitățile oportune de dezvoltare a comunicării, a socializării și a integrării copiilor în comunitate. Programul artistic în care au fost implicați elevi ai școli, dar de diferite etnii, a relaxat atmosfera specifică unei asemenea întruniri.
Totuși, activitățile ERASMUS au continuat și în această primăvară, chiar în Innsbruck, Austria, unde o echipă formată din șase cadre didactice: prof. CORINA BOZBICI (coordonator proiect), dir. prof. ANA POPESCU, prof. Diana Ienei, prof. Iuliana Bogdan, prof. Sultănica Matei, prof. Dana Mocan, a participat la o altă reuniune de proiect.
Scopul acesteia a fost prezentarea programului CILT (Community Integration Language Toolkit), ilustrativ pentru modul în care resursele și activitățile practice pot fi folosite ca să faciliteze și să încurajeze învățarea limbii (native sau străine) în procesul instructiv-educativ. Metodele și tehnicile prezentate încurajează integrarea tuturor elevilor în activitățile propuse, le dezvoltă empatia, spiritul de echipă, competențele lingvistice, sociale și de comunicare. Materialele propuse vor alcătui unul dintre produsele finale ale proiectului, un manual cu resurse teoretice și practice, care să poată fi utilizat de toate cadrele didactice.
Activitățile propuse de echipa din România au pus accent pe comunicarea nonverbală, au fost interactive și au cuprins diverse arii curriculare. Fiecare echipă parteneră a primit o carte cu suportul teoretic și aplicațiile practice prezentate de cei din România. O parte apreciată de către ceilalți parteneri a fost prezentarea interactivă a unor aspecte legate de cultura și civilizația țării noastre.
A doua zi, echipa de profesori din Marea Britanie a supus dezbaterii modulul Practical Strategies for Supporting Language Acquisition and Development in Primary Age Children. S-au prezentat problemele lingvistice cu care se confruntă profesorii din Regatul Unit în primii ani de școală ai copiilor și modul în care reușesc să rezolve dificultățile de învățare. Au fost multe activități practice.
A treia zi a fost destinată țării gazdă, Austria, și a început cu o experiență de tipul learning by doing : o vizită la Gețarul Stubai. După-masă, programul a continuat cu prezentarea modulului The Immersion Method. Principala metodă prezentată se bazează pe faptul că fiecare grupă de preșcolari din instituția parteneră, care este o grădiniță privată, avea pe lângă educator, un profesor nativ. Acesta comunica cu preșcolarii, exclusiv în limba pe care o preda, respectiv engleză, franceză și italiană. Activitățile prezentate au fost interesante și pot fi aplicate la diverse materii, chiar dacă numărul elevilor noștri dintr-o clasă este mult mai mare.
Este greu să ne comparăm cu alte instituții de învățământ din Uniunea Europeană, fie ele chiar și de stat. Resursele materiale, dar și umane, de care dispun, sunt mai numeroase față de cele din România. Oricum, învățământul din țara noastră, auster cum e, aduce în prim-plan profesioniști în multe domenii, chiar și în străinătate, însă mulți înțeleg greșit deschiderea aceasta înspre inovație și chiar înspre comunicare, dar cei care o înțeleg, profită din plin de consecințele ei.
Cred că rostul acestor proiecte este unul extrem de bine definit: alinierea specialiștilor la standarde europene și implicit perfecționarea lor, pentru că doar astfel se va reuși o integrare în marele conglomerat european, chiar dacă ne vom păstra valorile naționale, însă vom avea șansa să le comparăm cu cele din alte țări, iar schimbul interactiv este benefic pentru toți cei implicați.
LOREDANA CORCHIȘ
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
