Ziua Mondială a Alimentației (ZMA) este sărbatorită în fiecare an, în toată lumea, pe data de 16 octombrie, marcand și celebrarea inființării în 1945 a Organizatiei Mondiale pentru Alimentație și Agricultură, structură ce aparține de ONU.
În 1980, Adunarea Generală a aprobat sărbătorirea Zilei, considerând că „hrana este o condiție a supraviețuirii și bunăstării omului, o nevoie umană fundamentală” –conform rezoluției 35/70 din 5 decembrie.
Din anul 1981, această zi a adoptat o temă diferită in fiecare an, pentru a evidenția zonele agriculturii spre care trebuie să-și direcționeze activitățile prioritare. În mod natural, temele anuale se învart în principal in jurul agriculturii, alături de educație și sănătate, deoarece doar prin acordarea unei atenții deosebite acestui domeniu, se va rezolva ceva pe termen lung, în toate colțurile lumii.
Scopul Zilei Mondiale a Alimentației, proclamată în 1979 de către Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO), este să avertizeze opinia publica asupra importantei hranei si sa intareasca solidaritatea in lupta impotriva foametei, malnutritiei si saraciei.
Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011 de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, a scos la iveală faptul că populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă. S-a ajuns ca in momentul de fata România sa se gasesca pe locul trei la obezitate, adica unul din patru români sa fie obez.
Conform specialiştilor institutului, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.
Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus se numără: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale. 60% dintre subiecţii eşantionului investigat (62,4% dintre bărbaţi şi 57% dintre femei) au fost supraponderali şi obezi, având la bază o alimentaţie excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activităţii fizice, iar măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidenţă un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
