Cum apare violența domestic (VD) in practica?
Experienta violentei domestice este intotdeauna unica, dincolo de firul comun care leaga victimele (portretul tipic al abuzatorului; ciclul violentelor; deseori prezenta violenta in familia de apartenenta a victimei sau/si a abuzatorului; mentalitati patriarhale, deseori intretinute de familie, comunitate, uneori autoritati, etc)
De ce nu pleaca mai repede o victima din relatia abuziva?
Deseori, tiparul de abuz suportat de victime se intinde pe zeci de ani. Momentul plecarii efective a femeii din relatia abuziva este intotdeauna o tema repetitiva in gandirea acesteia, insa absenta resurselelor proprii deseori o retin :
-absenta integrarii pe piata muncii, absenta suportului familiei de care s-a indepartat, lipsa incredereii in sine data de invinovatirea ei constanta- ca forme de control exercitate de agresor.
E un moment deseori amanat si greu de gestionat, mai ales cand sunt copiii minori, sugari, ori cu diverse cerinte speciale si nu exista suport in familie/grupul social de apartenenta.
Multe dintre victime nu cunosc modul in care legislatia este de partea lor. Aici este atata nevoie de informare. Frecvent femeile/fetele nu sunt constiente ca anumite gesture, chiar doar si cuvinte, atitudini, pot fi semna ale abuzului, care ulterior le va impacta mult, atat pe ele, cat si pe copii.
Cand pleaca, de regula, independent de toate?
Cand abuzatorul isi indreapta agresiunile si spre copii. Acela devine momentul de declick care o imputerniceste, chiar si in absenta unui plan elaborat anterior de plecare sau a persoanelor care sa o sustina. Atunci cauta suport si la autoritati cand nu are in jurul sau prieteni/rude/colegi pe care sa se poata baza.
Care este provocarea maxima a specialistilor?
Ca odata ajunsa intr-un adapost, victima sa ramana aici, sa reziste presiunilor agresorului/rudelor acestuia- de a se reintoarce acasa si implicit la viata in violenta.
Cate dintre victime se reintorc?
Aproximativ 60%, desi inainte procentul era de aproximativ 90%.
Care sunt lucrurile care m-au uimit ca specialist?
-Copiii victimelor, deveniti adulti, care isi manifesta dorinta de a ajuta alte victime/copiii acestora
-Suport instrumental venit de la persoane fizice anonime, implicare maxima
-Colaborarea diverselor institutii de cult religios (reprezentanti ai acestora care vin si sprijina victimele)
-Copii care isi incurajeaza mama sa plece din relatia abuziva, fiind mai hotarati decat ele si chiar elaboreaza planuri in acest sens
-Copii care refuza sa se reintoarca din Adapost la tatal agresiv, chiar cand mama este decisa in acest sens
-Gravitatea tulburarilor emotionale dezvoltate de copii, dificultatea realizarii diagnosticului diferentiat (simptome de PTSD atipice)
-Accentuarea/agravarea simptomelor emotionale manifestate de victime in timpul si dupa pandemie
Provocari din practica
-posibilitatea ca agresorul sa gaseasca Adapostul unde este admisa victima si copiii, la cererea acesteia
-deplasarea la si de la procese a victimei in conditii de siguranta, si a personalului care o insoteste deseori
-recuperarea minorilor de acasa, cand victima nu a putut sa ii ia cu dansa
-posibilitatea aflarii locatiei adapostului de catre agresor, daca victim revine in Adapost de mai multe ori
Piedici
-mentalitati patriarhale existente, sfatuind victim la “impacare”, “suportarea batailor ca indatorire a femeii”
-lipsa alternativelor de sustinere a mamei pe perioada cat ar frecventa un loc de muncă, de ex lipsa creşelor, afterschool-urilor
– lipsa veniturilor, a educatiei uneori
– lipsa alternativelor de reintegrare a mamei si copiilor
Directii viitoare necesare
-popularizarea in scoli, la fel cum se face cu bullingul, pt constientizare , pt schimbarea mentalitatilor, pt toleranta zero si plecare din relatie la “prima palma”
-un sistem mai integrat in abordarea victimei (conlucrarea specialistilor din Politie, sectiile UPU, procurori, avocati, IML-pt directionarea victimei si sprijinul ei ulterior, sa existe PROCEDURI COMUNE
-mass media, retele de socializare -popularizare mai crescuta a fenomenului
-necesitatea asistentei juridice gratuite speciale pentru victimele violentei in familie
In cazul in care sunteti victimă a violentei in familie puteti suna la 112, puteti apela gratuit nr de telefon 0800500333 sau puteti apela la specialistii din cadrul primariilor locale (serviciile locale de asistenta sociala) sau ai DGASPC Cluj (0264420146).
Momentan DGASPC detine un adăpost secret in care victimele se pot refugia de agresiunile concubinilor/sotilor, impreuna cu minorii. Acesta are 12 locuri si ofera cazare, masa, asistenta medicala, sociala, psihologica, educationala, juridica si paza.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
