Ioan Roman, primarul comunei Viișoara, de lângă Câmpia Turzii a întocmit un bilanț succint a ceea ce a însemnat anul 2022 prin prisma realizărilor administrației locale, puse în balanță împreună cu dorințele, împlinirile, neîmplinirile trecutului apropiat, versus speranțele pentru viitor.
Deși Ioan Roman apreciază anul 2022 drept unul dificil, din puncte de vedere al gospodăririi comunei Viișoara, totuși, în anul ce se apropie de finiș s-au concretizat câteva obiective edilitare.
Astfel s-au încheiat lucrările de modernizare a unor drumuri și străzi din Viișoara și din Urca, celălalt sat al comunei. Deși trebuiau finalizate în 2019, lucrările, desfășurate pe străzi și drumuri cu o lungime totală de șase kilometri, finanțate din fonduri eurpene, s-au terminat cu trei ani mai târziu. Dar, odată finalizate, Ioan Roman și-a exprimat satisfacția: Și în ceasul al 12-lea sunt primite ca și în primul ceas”. De aseemnea, s-au încheiat lucrările de reparații la drumul comunal ce leagă Viișoara de Urca. (DC 61). Lucrările ce au inclus și construirea a trei podețe, urmează să fie recepționate, apoi plătite, a precizat Ioan Roman.
În anul 2022 s-au dus la bun sfârșit lucrările de modernizare efectuate la Căminul cultural din Urca. De asemenea, cu prilejul comemorării a 150 de ani de la moartea eroului național Avram Iancu, la Viișoara s-a dezvelit un bust al Crăișorului, simbol al demnității și libertății poporului român. În domeniul cultural, investițiile edilitare vor continua și în anul 2023, când la Viișoara se va da în folosință o bibliotecă, construită și amenajată, în clădirea fostei case de gaz, conform standardelor europene în domeniu.
În curs de realizare se află și extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică a unei zone din Viișoara unde locuiesc 60 de familii de cetățeni ce aparțin etniei rome.
Administrația comunală din Viișoara și-a propus să continue lucrările de modernizare a drumurilor. În acest scop, s-a depus o solicitare de finanțare din fonduri repartizate prin programul Anghel Saligny. ”Am solicitat 19 milioane de lei și am primit aprobare pentru 17 milioane de lei” a arătat Ioan Roman. Dar procedura de atribuire a fondurilor, mai complicată, crede Roman, decât cea care trebuie îndeplinită pentru accesarea banilor europeni, prevede obținerea unui număr mare de avize necesare întocmirii documentației, a căror eliberare, de instituțiile în cauză, se face după o procedură de asemenea greoaie. ”S-au cerut atâtea avize la documentație încât până am obținut ultimul aviz, primul se apropie de termenul de expirare”. În aceste condiții, Ioan Roman nu știe ce să mai creadă: ”Programul Anghel Saligny înseamnă speranțe, sau deșărtăciuni?” se întreabă gospodarul-șef al comunei Viișoara.
Nici Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu oferă mari speranțe de reușită în finanțarea unor lucrări edilitare cu adevărat necesare. ”Prin PNRR s-au alocat câte 324.700 de euro fiecărei comune din România. Ce se poate face cu acești bani?” La această întrebare s-au năpustit cu răspunsuri asupra administrației comunale fel de fel de ”firme-fantomă” după cum le-a catalogat primarul Viișoarei.”Ne-au spus că putem folosi banii alocați prin PNRR pentru a instala, de exemplu, un sistem de supraveghere video, în comună. Dar noi, membrii administrației publice locale,trebuie să ținem cont de comanda socială. Să vedem de ce au nevoie oamenii!” a conchis Ioan Roman.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
