A început montarea acoperișului la Palatul Cultural „Ionel Floașiu” din Câmpia Turzii

În această perioadă se lucrează intens la reabilitarea Palatului Cultural „Ionel Floașiu” precum teatrului de vară și a parcului din centrul municipiului Câmpia Turzii.

Această investiție face parte din proiectul european „Regenerare urbană prin reabilitarea Palatului Cultural ”Ionel Floașiu”, a Teatrului de vară și a Parcului Central ”Ionel Floașiu”din Municipiul Câmpia Turzii”.

Scurt istoric

Potrivit  unui document de arhivă datat 1938, Palatul Cultural a fost conceput de arh. George Cristinel la cele mai ridicate cote.

Șansa construciei clădirii a fost directorul uzinei ,,Industria Sârmei” S:A.  de la Câmpia Turzii, inginerul Ionel Floașiu, care a decis finanțarea înălțării acestui edificiu.  În aceea fază, se preconiza ca lucrările să decurgă rapid în privința realizării construcției.

1939 – 1941: Răstimp în care, din nefericire, a existat o pauză. Explicația pricinii întârzierii materializării proiectului elaborate de arh. George Cristinel a fost contextual afectării profunde a fondurilor financiare necesare, Societatea ,,Industria Sârmei” S.A. fiind confruntată cu două realițăți dure ce i-au slăbit soliditatea: izbucnirea conflagrației europene (septembrie 1939), care s-a transformat în cel de-al Doilea Război Mondial, împreună cu o altă stavilă deosebită petrecută în calea împlinirii dezideratului: tragicele evenimente politice ale cedărilor din teritoriul țării (iunie și august 1940), când Societatea a pierdut fabrica ,,Prutul” din Cernăuți și sediul central de la Cluj.

​Ar trebui precizat că în anii 1939-1941 au fost totuși acumulate de către uzina de la Câmpia Turzii mijloacele materiale care să permită construirea mult doritului edificiu.

1942 – 1945: Trecerea de la cadrul de proiectiv la unul constructiv a devenit posibilă de abia în august 1942, când a început să se materializeze ceea ce s-a năzuit: ridicarea edificiului ,,Casa de Cultură” (cum se va numi official în decursul celor dintâi cinci ani ai existenței sau ,,Palatul Cultural” cum era denumit altfel în vorbirea populară).

​Din toamna 1944 și până în primăvara 1945, lucrările de construcție – în cea mai mare parte terminate – au fost stopate datorită refugiului și luptelor armate ce s-au abătut asupra Câmpiei Turzii, precum și urmărilor acestora. Mai trebuie adăugat imediat faptul că în timpul desfășurării luptelor, acoperișul de țiglă al clădiri a avut de suferit, fiind distrus parțial ca efect al exploziei unui obuz trimis de inamic de pe dealul de la Viișoara. Din întâmplare și fericire, restul a rămas neatins.

​Curând după încetarea luptelor armate din zonă, acoperișul a fost reparat, în vreme ce finisarea interioarelor s-a reluat prin luna martie 1945.

​Așa se face că lucrările de construcție s-au întins pe parcursul a trei ani, găsindu-și finalitatea la sfârșitul lunii mai 1945 (cu excepția terminării pardoselii în interior cu parchet în așa-zisa ,,Sală mare”, lucrare ce a continuat încă ceva timp).

​Până când, în cele din urmă, momentul inaugurării a ,,Casei  Culturale” a avut loc în după-amiaza zilei de 3 iunie a anului 1945, în ,,Sala de spectacole și cinematograf”, în prezența unui public numeros.

​De reținut adevărul crud: ing. Ionel Floașiu, omul cât se poate de vrednic de cinstire  de patron spiritual al mărețului așezământ, nu a putut să vadă cu proprii ochi inaugurarea, el aflându-se în ,,exilul” la care fusese obligat.