Vazele din sticlă de rubin erau iubite de toți românii. Se fabricau la Turda, sub diverse denumiri
Un articol marca foaiatransilvana.ro
Înainte de 1989, aproape în fiecare casă puteai vedea la loc de cinste câte o vază din sticlă de rubin. Era simbolul avuției, dorit de toate femeile, chiar dacă cele mai multe nu erau folosite niciodată pentru a ”nu se ciobi”. Vazele din sticlă de rubin erau iubite de toți românii.
La Fabrica de Sticlă de la Turda, Cluj, se produceau vaze din cristal de rubin sub diverse denumiri: Carmen, Hortensia sau Norvod. Producția era în principal pentru export, pentru piața din Vest. În paralel exista însă un comerț clandestin de mare amploare.
Aceste vaze sau seturi pentru țuică, compuse din sticlă și șase pahare, erau produse doar manual. Nu orice sticlar era calificat să lucreze în rubin. De fapt numele de rubin, vine de la culoarea roșie a sticlei produse după o anumită tehnologie care conține și aur.
La fabrica de la sticlă de la Turda, în rubin puteau lucra doar sticlarii de la secția de creație. Totul se făcea de mână și sub jet de apă rece. Din acest motiv, prețul unei vaze din sticle de rubin ajungea la câteva sute de lei.
Cum se fabrică sticla de rubin
După 1989, sticla de rubin a intrat într-un con de umbră. Doar cei trecuți de 40 de ani își mai aduc aminte de vazele mari, roșii, prelucrate de sticlari pricepuți.
Sticla de rubin este o sticlă roșie obținută prin adăugarea de săruri de aur sau de aur coloidal la sticla topită. Uneori se adaugă staniu, sub formă de clorură de staniu, în cantități mici, ca agent de reducere. Sticla este utilizată în principal în decorațiuni scumpe.
Continuarea AICI
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
