„Valea sângelui”, o pagină din cartea de istorie a românilor, ruptă de vremuri, pierdută în timp, dar găsită și lipită la locul ei, de câțiva patrioți, iubitori de neam și tradiție.
Puțină lume știe că pe un deal, la granița dintre Mureș și Cluj, între Vișinel, Berchieșu și Frata, există o cruce ridicată în memoria a 40 de români uciși că nu au vrut să renunțe la religia și portul românesc.
Din poveștile bătrânilor despre Târgul Berchieșului, am aflat că de sărbătoarea sfinților Apostoli Petru și Pavel, sătenii din Vișinel treceau dealul la “Berceș”( Berchieșu) iar împreună cu preotul satului, în drumul lor se opreau “în deal la cruce” și făceau o slujba de pomenire. După care coborau încet în “Târgul Berceșului” la joc.
Crucea a dispărut mâncată de vremuri, (distrusă) și care fusese ridicată în cinstea celor 40 de români uciși în acel loc în 1848-1849 (nu se știe cu exactitate data ). Am mai aflat că acolo i se spunea “Valea Sângelui”. Numele locului dat fiind de către cei care au auzit gemetele celor răniți și au văzut șiroaiele de sânge curgând pe deal în jos.
Am intrat în posesia unor documente aflate la Arhiva Națională care dovedeau cele spuse de bătrânii locului iar în una dintre scrisorile ce datează din 5 Noiembrie 1849 (tradusă mai apoi din limba chirilică) trimisă autorităților din acea vreme, de către Pr. Elisei Moga, aflăm că preotul cerea ajutor pentru văduvele și copiii rămași în urma acelui episod în care au fost uciși 40 de români din Frata, Berchieșu, Vișinel și alte sate învecinate. Patruzeci (40) de patrioți uciși pentru că nu au vrut să-și schimbe religia, portul și graiul românesc.
Întreaga poveste despre Valea Sângelu scrisă de Cosmin Mocean despre reconstrucția crucii, despre oamenii locului și despre începuturile Tâtgului Berchieșului puteți citi de luni, 6 iulie, în Ziarul 21, la toate punctele de difuzare a presei.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
