Eseuri contra uitării
Dragi cititori, pentru a cunoaște cât mai bine istoria acestei localități dar și a personalităților care au contribuit din plin la dezvoltarea economică, socială și culturală, vom prezenta prin bunăvoința familiei, lucrări scrise de Mircea Nicolae Nemeș și Valer Deac. (A consemnat Lăcătuș Nicușor)
Oameni de seamă – John Paget
de Mircea Nicolae Nemeș
Aristrocratul de origine engleză, John Paget a fost o personalitate interesantă a Transilvaniei celei dea doua jumătăți a veacului trecut. S-a născut la Loughborough, Anglia, în 1808. Făcea parte dintr-o veche familie de latifundiari. A urmat Colegiul unitarian din Manchester, cu rezultate foarte bune. Apoi a studiat la Universitate, obținând diploma de doctor în medicină la Edinburgh (Anglia), după care și-a continuat practica de spital la Paris, unde s-a distins prin lucrări, temă scrisă și prezentată de el privind tratamentul holerei a fost premiat la Viena, în Belgia și Germania. În 1835 încetează de-a mai practica medicina, preocuparea sa constituind-o călătoriile în Italia, Ungaria, Banat și Transilvania (1835-1836), Țara Românească, Turcia și Grecia. Publică la Londra în 1839 în două volume principala lui lucrare, cu impresiile din călătorie prin Ungaria și Transilvania, intitulată Hungary and Transylvania, (Ungaria și Transilvania în observațiuni asupra condițiilor sociale, politice și economice).
A fost retipărită tot în limba engleză, la Londra în 1839, 1849, 1850 și 1855 și în traducere germană la Leipzing în 1842 și 1845, în Statele Unite ale Americii în 1850 și 1851. În anul 1839 s-a stabilit la Ghiriș, ca urmare a căsătoriei, în 1837, la Roma, Polixenia Wesselényi (fiica baronului Wesselényi de aici și fosta soție divorțată a baronului ardelean László Bánffy din Transilvania) pe care a cunoscut-o în 1835, în Italia. Mirii transformă moșia – unde își ridică castelul în stil englez – după modelul latifundilor din Anglia, aducând plante și animale de soi.
Mai târziu și-a cumpărat două proprietăți mai mici, una la Agârbiciu (azi Viișoara), cealalaltă la Ceanu Mare și o casă la Cluj. În 1847 i s-a conferit cetățenia maghiară. John Paget a participat ,,cu sabia și condeiul” la revoluția de la 1848 din Transilvania, în cadrul căreia a devenit o figură proeminentă. Din păcate, în timpul revoluției, treptat încep să se facă remarcate schimbări în opiniile sale politice și sociale, la început progresiste. Situat de aici înainte, pe pozițiile aristrocrației maghiare, devine un înverșunat dușman al țăranilor români, opunându-se revendicărilor românești și colaborării româno-maghiare în vederea realizării unui front comun revoluționar (acest ultim aspect evidențiindu-se și consultării de la Cluj, din vara lui 1849, dintre N. Bălcescu și J. Paget – care reprezenta partea ungară la aceste convorbiri). După înăbușirea revoluției, în toamna lui 1849, J. Paget s-a refugiat împreună cu familia în Anglia și acolo a sprijinit pe revoluționarii unguri aflați în emigrație. Între 1848-1852, J. Paget a redactat o lucrare despre revoluția din 1848-49 în Transilvania și Ungaria, rămasă în manuscris. În 1852 familia i s-a mutat în Germania la Dresda, apoi s-a stabilit la Nissa în Franța.
La întoarcerea din exil în 1855, la Ghiriș, își reface gospodăria de aici și își continuă câteva decenii, preocuparea de novator în economia agrară. În această perioadă a desfășurat o vie activitate pe mai multe planuri: a fost membru al Societății Economice maghiare, în cadrul căreia își va publica o serie de studii de economie agrară, a fost unul din întemeietorii Societății Hipice Ardelene, încurajând concursurile hipice, și fondator al Asociației Viticole. În 1868 devine membru al Societății de Istorie Maghiară. În sprijinul coreligionarilor săi unitarieni, a înfințat în Cluj în 1876, un cerc de literatură engleză, căruia îi donează 2000 de volume. Totodată devine fondatorul Societății Unitariene Britanice din străinătate. Aceasta acordă anual bursa unui seminarist maghiar pentru a studia teologia unitariană la Manchester New College, bursă de care au beneficiat mulți tineri, începând cu anul 1860. Pentru activitatea sa pe tărâmul economiei agrare, Jhon Paget a fost decorat de francezi (în urma participării sale la Expoziția internațională de la Paris din 1878), și apoi de împăratul Franz Josef.
A decedat în 1892 la Ghiriș și a fost înmormântat la Cluj, așa cum dorise în timpul vieții.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
