În 1970, AlvinToffler a publicat prima sa lucrare, „Șocul viitorului”, în care analiza studiul schimbării și impactul acesteia asupra afacerilor și a culturii.
Conceptul de „șoc al viitorului” se referă la ceea ce se întâmplă atunci când oamenii nu mai sunt capabili să facă față schimbărilor profunde și rapide din societate, precum și cantităților foarte mari de informații pe care cea de-a treia revoluție industrială le urma să le aducă (din punct de vedere economic și sociologic, în prezent, ne aflăm anii celei de-a patra revoluții industriale, care este o expresie a progreselor în domeniul inteligenței artificiale, al roboticii, al internetului obiectelor – Internet of Things, al ingineriei genetice, sau al calculului cuantic).
Una dintre ideile principale ale cărții este, în mod contrar intuiției noastre, aceea că posibilitățile mai mari de alegere și dezvoltarea capacității de acces la informații ne limitează, de fapt, libertatea. Dificultățile de alegere și standardizarea insuficientă s-au făcut simțite încă de la începutul anilor ’70. Creșterea numărului de alternative avute la dispoziție și a gradului de sofisticare tehnologică generează un număr mare de opțiuni, ceea ce face ca luarea unor decizii să devină din ce în ce mai dificilă. De exemplu, numărul de mărci de săpunuri și detergenți vândute în supermarketurile americane a crescut de la 65 la 200.
În anii 1970, o persoană care dorea să cumpere o mașina ar fi trebuit să petreacă câteva zile învățând despre diverse mărci, modele și opțiuni pentru a lua o decizie. Deja, de acum 50 de ani, industria producea mai multă diversitate decât ar dori sau ar avea nevoie un cumpărător. Toffler preconiza că „supra-alegerea” va deveni regula. Deciziile devin mai grele și necesită mult mai mult efort. Avem nevoie de timp pentru a colecta și a cerceta toate elementele relevante (sau pe care le considerăm relevante) chiar și în cazul celor mai banale alegeri, cum ar fi alegerea unei mașini de spălat (sau un telefon mobil, în zilele noastre).
Prin urmare, creșterea numărului de opțiuni determină o creștere a cantității de informații care trebuie prelucrate. În practică se confirmă rezultatele cercetărilor experimentale conform cărora, cu cât avem mai multe opțiuni, cu atât reacționăm mai greu. Mai mult, ritmul accelerat al vieții contemporane ne solicită să prelucrăm informații într-un ritm mult mai rapid ca niciodată. Creșterea cantității de informații și a vitezei cu care acestea trebuie procesate determină suprastimulare cognitivă. Eforturile de a compara, a alege și a decide ne „paralizează”, costurile psihologice fiind depresia, stresul, anxietatea sau tulburările de personalitate, toate însemnând suferință psihică. Practic, avantajele diversificării și ale particularizării opțiunilor în funcție de nevoile consumatorilor sunt anulate de complexitatea procesului decizional.
În lucrarea citată, AlvinToffler nota: „Trebuie să avem în vedere posibilitatea, (…), că se poate ajunge de la alegere între câteva opțiuni la o supraabundență de opțiuni posibile și că libertatea se poate transforma în lipsă de libertate.”
În articolul următor vom detalia problemele psihologice provocate de libertate și autonomie.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
