Sfatul psihologului: Îmbătrânirea din perspectiva psihologiei pozitive

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comentarii

Sfatul psihologului:  Îmbătrânirea din perspectiva psihologiei pozitive

Procesul de îmbătrânire este o provocare majoră, cu care fiecare dintre noi ne vom întâlni, direct sau indirect (dacă nu ne-am întâlnit deja). Ca de obicei, putem privi această situație într-o perspectivă pozitivă sau în una negativistă. Partea bună este că noi, în prezent, avem șanse mai mari să trăim mai mult și mai bine decât părinții și bunicii noștri. Aspectul neplăcut se referă la faptul că, spre deosebire de alte vremuri, înaintarea în vârstă pare să nu fie respectată așa cum ar trebui, nici în mass-media, nici în cultura populară.

Atunci când li se cere să descrie prima imagine sau primul cuvânt care le vine în minte atunci când se gândesc la o persoană în vârstă, majoritatea oamenilor folosesc termenii „înțelept”, „greoi”, „bolnav”, „infirm” sau „fragil/firav”.

Dacă excludem înțelepciunea, despre care am mai discutat în articole și am tras concluzia că nu are legătură directă cu vârsta, că este vorba de o percepție comună eronată, ne punem întrebarea: câte dintre celelalte stereotipuri, care au valență negativă, sunt adevărate?

Avem tendința de a număra ”ridurile vârstei”. Asociem înaintarea în vârstă cu diminuarea calității funcționării fizice și senzoriale, cu afectarea auzului, a vederii și a gustului. Apreciem că abilitățile cognitive sunt deteriorate și că vârstnicilor le este dificil să își amintească numele persoanelor care le sunt cunoscute. Credem că numărul interacțiunilor sociale se reduce (că sunt ursuzi?) și că singurătatea face parte din acest proces considerat inevitabil și ireversibil.

Totuși, cum stau lucrurile de fapt?

Rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent ne arată că majoritatea adulților peste 65 de ani sunt foarte sănătoși. Un studiu amplu efectuat la mijlocul anilor 1990 a demonstrat că 73% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 78 și 84 de ani au raportat că nu au afecțiuni invalidante, iar 40% dintre cei peste 85 de ani au raportat că se află într-o stare bună de sănătate. Spre deosebire de stereotipurile existente, multe probleme fizice pot fi evitate printr-un regim alimentar adecvat și prin practicarea exercițiilor fizice.

Chiar și scăderea performanțelor cognitive (inclusiv a funcțiilor memoriei) poate fi îmbunătățită cu un antrenament care nu necesită eforturi foarte intense. De fapt, creierul unui adult în vârstă poate continua să producă noi neuroni, fără a pierde atât de mulți pe cât se credea cu ceva timp în urmă.

Psihiatrii americani au urmărit, timp de peste 30 de ani două grupuri de bărbați (de pe la vârsta de 50 de ani și până pe la 70-80 de ani), urmărind să identifice procesele de îmbătrânire. Au fost descoperiți șase factori care, contrar așteptărilor, nu au prezis îmbătrânirea sănătoasă:

– longevitatea părinților (durata de viață a acestora);

– nivelul de colesterol;

– clasa socială a părinților;

– un mediu familial echilibrat pe timpul copilăriei;

– temperamentul (așa cum a fost evaluat de părinți)

– stresul.

Totuși, care sunt factorii care prezic o îmbătrânire sănătoasă?

– fumatul moderat și renunțatul la fumat înainte de vârsta de 45 de ani;

– apărări adaptative la stres (au fost discutate în articolele anterioare);

– evitarea abuzului de alcool (consumul moderat este acceptabil);

– masă corporală corespunzătoare;

– relație de cuplu stabilă;

– practicarea exercițiilor fizice;

– numărul de ani de educație.

Deci, dacă depunem câteva eforturi și respectăm câteva reguli, și dacă nu apar evenimente imprevizibile (de exemplu, să ne lovească un trăsnet) putem îmbătrâni în condiții bune, fără a lua acest proces foarte în serios.