Luna MAI este luna florilor, mai este cunoscută sub denumirea de Florar. Această luna are 31 de zile; ziua are 14 ore, iar noaptea are 10 ore. În luna mai, în acest an, are loc cea mai importanta sărbătoare pentru creștinii ortodocși: Învierea Domnului Iisus Hristos – Sfintele Paști. Sunt zile de sărbătoare după un post îndelungat timp, de 40 de zile și prilej de bucurie și întâlnire în familie. Urmează Săptămâna luminată- prima săptămână după Sfintele Paști, apoi Izvorul Tămăduirii și sfinții Constantin și Elena în 21 mai.
Săptămâna Luminată – 3-7 mai
Creștinii ortodocși intră, după Sărbătoarea Învierii Domnului, în Săptămâna Luminată. Una dintre explicaţii pentru folosirea acestei denumiri este faptul că în trecut Botezul era săvârşit în noaptea de Paşti, iar cei botezaţi erau numiţi ”luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşti.
Totodată, preotul adresează în noapte de Paşti chemarea ”Veniţi de primiţi lumină”, toţi oamenii fiind astfel chemaţi să treacă de la întunericul morţii la lumina vieţii veşnice.
În Săptămâna Luminată nu se ține post sub nicio formă. Fiecare zi din săptămână are rânduliala ei.
Ziua de Luni este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării.
Astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă
Este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie.
Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”.
Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde
O zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
„Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa.
Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.
Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.
Izvorul Tămăduirii– Vineri 7 mai
Creştinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, praznic din Săptămâna Luminată închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.
De Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile este oficiată slujba de sfințire a apei cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică
Sfinții Constantin și Elena – 21 mai
Pe 21 mai, credincioşii ortodocşi şi catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
