„A fost semnat certificatul de urbanism, absolut necesar pentru obținerea autorizației de contrucție, în vederea obiectivului de investiții „Reparație capitală clădire de călători Stație CF Câmpia Turzii”, a fost anunțul făcut de primarul municipiului Câmpia Turzii, Dorin Lojigan.
În Decembrie 2018, Dorin Lojigan anunța faptul că primaria a eliberat certificatul de urbanism încă din 2017, însă atunci, banii pentru reabilitarea gării din Câmpia Turzii s-au direcționat către gara din Bistrița.
. Valoarea lucrării este de peste 3.400,000 lei iar lucrările vor începe în această toamnă.
Scurt istoric al gării din Câmpia Turzii:
La data de 14 august 1873 a avut loc inaugurarea căii ferate Cluj Napoca-Războieni, în lungime de 69 km cu o întârziere de 10 luni, astfel a sosit primul tren la Câmpia Turzii neavând legătură feroviară cu Turda.
Calea ferată Cluj Napoca-Războieni a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est cu capital privat multinaţional, în perioada 1870-1873. Face parte integrantă a diagonalei de sud-est Oradea-Teiuş-Braşov.
Reţeaua de căi ferate transilvănene era descrisă astfel: „De la Câmpia Turzii la Războieni, adică linia ferată Cluj Napoca-Braşov, trenul traversează Valea Arieşului lăsând în urmă Cheile Turzii, Munţii de la Rimetea şi Muntele Mare”. La darea în exploatare (14 august 1873), staţia avea 5 linii de circulaţie, având o lungime de 450 m. La mijlocul anilor 1930, s-au mai construit 4 linii astfel că numărul lor ajungea la 9, având o lungime de 698 m. La 14 august 1873 staţia a fost pusă în funcţie având clădire de călători, birou de mişcare şi cabine de acari amplasate la extremităţi. Nu se cunosc anii când staţia a fost dotată cu instalaţii de asigurare a macazelor cu chei şi semnale de tip Banovici.
Primele trenuri care au oprit la Câmpia Turzii au avut doar două-trei vagoane în componenţă şi au circulat cu o viteză de la 25 kilometri pe oră până la 65 de km pe oră. Primele locomotive care au oprit în gara Câmpia Turzii au fost construite la Budapesta, ulterior au intrat în circulaţie şi locomotivele construite la Arad.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
