Cu nemăsurată tristeţe am aflat de trecerea în nefiinţă a colegei NICULINA SOPORAN şi transmitem pe aceasta cale cele mai sincere condoleanţe familiei îndurerate.
Prin emoţia puternică ce se revarsă din inimile îndurerate, aducem, un ultim omagiu celei care, prin valoarea profesională şi umană, a contribuit în mod esenţial la formarea multor generaţii de elevi ai şcolii IOAN OPRIŞ .
La trecerea în eternitate , un om lasă după sine amintirile vieţii şi faptele sale în
în mintea şi sufletul celor ce l-au cunoscut- prieteni, familie, colegi. Toate aceste amintiri sunt perisabile şi trecătoare, durata lor fiind legată de natura efemeră a celor ce rămân.
Dar faptele sunt durabile, nepieritoare.
Niculina Soporan a fost un truditor.. Unul care nu urmărea să demonstreze nimic nou, ci doar să-şi facă datoria pe care şi-o asumase. Nu aştepta recompense ..Un OM, pur şi simplu, smerit şi lipsit de orice vanităţi umane, care trăia în mod autentic imperativul slujirii şi îndeplinirii datoriei. Vom păstra mereu amintirea vie si luminoasă, amintirea unui om bun, a unui prieten loial şi coleg devotat.
Dumnezeu să o odihnească şi să o aibă în pază, iar noi cei ce am cunoscut-o să-I păstrăm şi pomenim, vie şi neştearsă, amintirea.
Dumnezeu să o ierte , să o ocrotească şi să îi dea liniştea mult dorită!
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
