Răspunsul este, pur și simplu, da. Deși poate exista o componentă moștenită a optimismului, iar perspectiva optimistă sau pesimistă asupra vieții este influențată de anumite experiențe din copilărie, putem utiliza anumite strategii pentru a combate pesimismul.
În mod obișnuit folosim disputarea atunci când ne simțim amenințați sau nedreptățiți de altcineva. De exemplu, dacă suntem acuzați de cineva că nu îi ascultăm opiniile putem avea următorul dialog interior: ”Nu este in regulă.” ”El este cel care nu ascultă, nu eu.” „Eu întotdeauna ascult înainte de a trage o concluzie.”
Cu toate acestea, când ne acuzăm pe noi înșine de ceva (de exemplu, că nu suntem capabili de a face față unei situații dificile), nu avem tendința de a contesta această perspectivă, astfel încât acesta este considerată reală de către mintea noastră. O soluție eficientă este monitorizarea atentă și recunoașterea gândurilor noastre.
Odată ce identificăm un gând negativ, îl putem pune în discuție în mod conștient, căutând posibile interpretări alternative (ex. „Am ratat un examen. Nu am avut foarte mult timp la dispoziție. Puteam să fac eforturi mai mari. Mă voi pregăti mai bine și îl voi trece data viitoare.”).
O altă strategie utilă în dezvoltarea optimismului o constituie identificarea și modificarea, dacă este cazul, a stilului explicativ. Stilul explicativ se referă la modul în care explicăm cauzele și influențele evenimentelor pozitive și negative anterioare.
Un stil explicativ pesimist înseamnă că ne explicăm un eveniment negativ prin cauze interne stabile, care nu pot fi modificate și globale, care se referă la întreaga persoană. Persoanele care folosesc acest stil tind să evalueze evenimentele negative în termeni de eșec personal.
În mod opus, indivizii caracterizați de un stil explicativ optimist atribuie situațiilor negative în care sunt implicați cauze externe (care nu le aparțin, păstrându-și stima de sine intactă) , instabile (care țin doar de context) și specifice situației, nu persoanei sale în ansamblu. Evenimentele pozitive sunt interpretate după un model opus.
În tabelul de mai jos sunt prezentate diferențele dintre stilurile explicative optimist și pesimist în cazul evenimentelor pozitive și a celor negative.
Așa cum pare evident, este util să atribuim evenimentelor pozitive cauze interne, stabile și globale iar celor negative, cauze externe, instabile și specifice.
Pentru a pune în discuție explicațiile pesimiste este util să ne întrebăm de dovezi avem pentru convingerile noastre, încercând să găsim o explicație alternativă pentru eșec. Chiar dacă o explicație optimistă nu este aplicabilă, încercăm să aflăm care sunt implicațiile situației negative în care suntem implicați. Dacă nu putem decide care explicație mai valabilă, mai validă, ne putem gândi care dintre ele este mai utilă pentru felul în care ne simțim.
În numărul articolul următor vom încerca să aflăm dacă abordarea pesimistă are beneficii și vom discuta despre perspectiva pesimistă.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
