Vom continua seria de articole în care prezentăm reacțiile psihologice pe care oamenii le-au manifestat pe timpul altor epidemii sau pandemii, cu scopul de a înțelege felul în care ne comportăm acum și a lua deciziile potrivite, pentru noi și pentru cei din jurul nostru.
De regulă, în rândul membrilor unei comunități aflate în criză, comportamentele de afiliere, de sprijin sau prosociale sunt mai frecvente dar, pe de altă parte, oamenii sunt precauți și temători în a-i ajuta pe ceilalți.
Și pe timpul celorlalte pandemii au existat multe cazuri de cumpărături făcute din panică. În timpul epidemiei de gripă aviară, de exemplu, au fost cumpărate în exces produse alimentare, dezinfectanți și medicamente antivirale (Tamiflu). Anterior, în timpul pandemiei de gripă spaniolă, în Baltimore, farmaciile au fost golite de produse în căutarea celor care ar fi putut preveni gripa sau i-ar fi putut ameliora simptomele. În timpul aceleiași pandemii, în orașul din Winnipeg din Canada, un medic care studia un vaccin experimental era escortat de poliție de drumul de la acasă la serviciu, pentru a fi protejat de oamenii care erau nerăbdători să obțină vaccinul. Cumpărături de panică, dar și revolte, s-au înregistrat și pe timpul epidemiei de gripă din Hong Kong, din 1968: alimentele și medicamentele au lipsit datorită achiziției și acumulării compulsive a acestora, dar și a jafurilor din magazine și restaurante.
Posibilele efecte ale cumpărăturilor de panică sunt creșterea prețurilor și împiedicarea accesului la produse al unor categorii de persoane care chiar au nevoie de ele (anumite medicamente pentru persoanele cu afecțiuni cronice, mijloace de protecție pentru personalul sanitar sau alte categorii de personal care intră în contact cu persoanele infectate sau posibil infectate).
Pandemiile cauzează, așa cum am mai afirmat, anxietate iar cumpărăturile de panică reprezintă o metodă de diminuare a acesteia, generând sentimentul că avem control asupra situației. Cumpărăturile compulsive sunt accentuate și de fenomenul de imitație (contagiune socială): așa se explică faptul că persoane care nu au preparat o pâine acasă în viața lor au cumpărat cantități impresionante de drojdie și făină.
De mâine, 18 mai 2020, puteți citi în Ziarul 21 și despre cum ne afectează “Pandemia de COVID și îngrijorarea”, în rubrica psihologului Marcel Nițan.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
