Când se confruntă cu un pericol, cum ar fi o amenințare serioasă pentru sănătate, oamenii pot deveni extrem de irațional în luarea deciziilor. În cazul unei pandemii care să răspândește rapid și pentru care nu există vaccinuri sau tratamente cu eficiență demonstrată, cum este situația pe care o parcurgem în prezent, devenim disperați să ne protejăm pe noi înșine și pe cei dragi și ne vor orienta din ce în ce mai mult spre „leacuri miraculoase”.
Astfel, în timpul epidemiei de SARS din 2003, au fost recomandate numeroase remedii populare, toate fiind ineficiente: diete pe bază de napi, oțet, kimchee (un sortiment coreean de varză murată, foarte picant), consumul de alimente picante, în general, sau chiar fumatul.
În prezent, mediul virtual abundă de astfel de soluții miraculoase: de la folosirea aparatelor de uscat mâinile și a lămpilor cu ultraviolete care distrug virușii, la saună (este adevărat că temperaturile ridicate distrug virușii, dar corpul omenesc nu poate atinge 60o C, nici în saună). Spălatul cu alcool sau clor nu doar că nu ajută, dar poate produce vătămări. Consumul de ceapă și usturoi nu ne ferește de noul coronavirus dar, în cel mai bun caz, îi poate determina pe ceilalți să se distanțeze social de noi.
Profitând credulitatea populației, amplificată de frica generată de epidemia de coronavirus, și la noi în țară s-a încercat comercializarea, prin intermediul rețelelor de socializare a unor „picături homeopate pentru gripa corona”.
Din aceeași dorință de a se menține pe ei înșiși sau pe cei dragi în siguranță, oamenii se pot implica în tot felul de comportamente superstițioase.Acestea, împreună cu „gândirea magică”, pot crea un sentiment de control asupra situației. De exemplu, în timpul epidemiei SARS din 2003, în China, un stat ateu în mod oficial, oamenii au angajat vrăjitori, au aprins petardele, au ars bani falși și au practicat alte ritualuri magice pentru a se proteja. S-a răspândit un zvon despre un copil miraculos care putea vorbi la naștere și care a profețit că ciorba de fasole verde ar preveni infecția.
Primul mecanism de apărare psihologică într-o criză este, adesea, negarea. Dar, pe măsură ce se acumulează dovezi ale amplorii și efectelor negative ale pandemiei (la 01.05.2020, pe plan mondial se înregistrau 3.323.933persoane infectate cu noul coronavirus și 234.471persoane decedate din cauza bolii provocate de acesta), negarea devine imposibilă.Astfel, apare o altă opțiune: convingerea că pot fi evitate rezultatele nedorite prin implicarea în comportamente care nu au legătură sau au legătură foarte mică cu ceea ce este acceptat în prezent privitor la legile naturii. Totuși, gândirea magică și superstițiile reduc anxietatea inerentă situațiilor de crizădar reducerea anxietății sub un nivel optim poate favoriza implicarea în comportamente riscante sau nerespectarea regulilor de igienă de bază. În concluzie, pentru a depăși situația de criză actuală este recomandat să ne informăm și să acordăm încredere surselor oficiale.
The Psychology of Pandemics: Steven Taylor
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
