În încheierea articolului anterior afirmam că, pe măsură ce o pandemie evoluează, unele persoane se adaptează amenințării și devin mai puțin anxioase. Totuși, în unele situații sănătatea mintală poate fi afectată în mod sever. Putem înțelege mai bine ce se întâmplă în astfel de situații dacă ne întoarcem în timp, în anii pandemiei SARS din anii 2002- 2003.
Sindromul respirator acut sever sau SARS a fost provocată de o tulpină nouă (la vremea aceea) de coronavirus, care provoca simptome asemănătoare gripei cu tulburări respiratorii semnificative, care în multe cazuri au condus la pneumonie. Ca și acum, nici în cazul acelei epidemii nu existau foarte multe informații despre evoluția bolii sau despre tratamentul acesteia. La nivel mondial, au fost afectați peste 8.000 de oameni, dintre care 10% au decedat. SARS a fost descrisă ca o catastrofă din perspectiva sănătății mintale datorită psihopatologiei provocată de aceasta.
Pe timpul acestei epidemii s-au manifestat temeri diverse, cum ar fi cele legate de supraviețuire sau de posibilitatea de a-i infecta pe alții iar unele persoane au dezvoltat simptome ale tulburării de stres posttraumatic (PTSD). De exemplu, simptomele specifice acestei tulburări au fost identificate la aproximativ 44% dintre pacienții infectați, și la 10% dintre angajații spitalului din Beijing care a tratat astfel de pacienți. De asemenea, persoanele care s-au aflat în carantină, care au lucrat cu pacienții cu SARS sau care au avut prieteni sau rude apropiate afectate au prezentat un risc de 2-3 ori mai mari de a dezvolta PTSD decât cele care nu au fost expuse acestui tip de situații. Carantina este o situație stresantă pentru cei mai mulți oameni, dar unii manifestă anxietate legată de siguranța lor sau furie față de situația de a fi reținut în ciuda voinței sale.
În multe situații, suferința psihică a continuat, uneori chiar și ani de zile după ce infecția a fost tratată. SARS a foarte stresant din trei motive principale: a fost o infecție nouă cu evoluție și și tratament necunoscut; pandemia a fost gestionată prin distanțare (și izolare) socială; au existat în permanență temeri legate de posibilitatea de a virusul altor persoane. Situația actuală este asemănătoare, deci este posibil să manifestăm aceleași tipuri de consecințe de natură psihologică.
În articolul următor vom încerca să înțelegem împreună preocuparea pentru soluții miraculoase și leacuri populare împotriva gripei.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
