Răzvan Mihai Neagu, Primul Prefect român al județului Turda-Arieș, Avocatul Zosim Chirtop din Câmpeni (1868-1953), Editura Muzeului Național Alba Iulia, 2023
Experiența vieții ne determină să nu rămânem insensibili față de realizările semenilor noștri, indiferent de domeniul de activitate. În viziunea lui Lucian Blaga, omul este definit atât prin nevoia de a depăși imediatul, nefiind doar o ființă biologică, cât mai ales prin destinul creator.
În cele ce urmează doresc să supun atenției dumneavoastră destinul creator al profesorului doctor Răzvan Mihai Neagu, care prin contribuțiile sale științifice se inserează cu succes în paradigma tinerei școli istoriografice românești. Încă din start trebuie să subliniez că sunt puțini oameni ce trăiesc într-o veritabilă Republică a Literelor, așa cum trăiește Răzvan, fostul meu coleg de la Colegiul Tehnic Turda.
Ambianța sa de formare a fost deosebită, căci s-a bucurat de toată atenția Domnului Director, Dumitru Mateescu, așa cum m-am bucurat și eu de sprijinul Domniei Sale, o personalitate extraordinară a învățământului preuniversitar clujean. Sunt oameni despre care voi discuta atâta timp cât voi trăi numai la timpul prezent, iar unul dintre aceștia este Domnul Director, Dumitru Mateescu. Puțini oameni sunt născuți să facă binele necondiționat așa cum l-a făcut acest om care a trăit printre noi, numai zâmbind și ajutând.
Actualmente auzim de publicarea multor cărți, lecturăm multe cărți, dar puțini dintre noi au eleganța și discreția lui Răzvan Mihai Neagu. Întâlnindu-ne din nou la Sesiunea de Comunicări Ştiințifice, din data de 11 mai, la Mediaș m-a onorat cu acest volum. Cartea se bucură de o Prefață realizată în mod excelent de domnul conferențiar Ioan Cârja, originar din Câmpeni, care s-a remarcat încă din studenție prin studii bine receptate de specialiști despre istoria Munților Apuseni. Revenind la conținutul cărții, itinerarul personajului principal Zosim Chirtop este cel caracteristic al oricărui tânăr ardelean ce s-a impus prin tenacitate și privațiuni în spațiul universitar transilvănean. Astfel, a absolvit Facultatea de Drept și Ştiințe Politice din cadrul Universității din Cluj și și-a finalizat cursurile prin obținerea doctoratului în anul 1893.
După obținerea doctoratului în Ştiințe Juridice, tânărul avocat s-a implicat în mișcarea națională promovând cauza moților în spațiul public românesc. În împrejurări dramatice pentru conștiința națională, avocatul Zosim Chirtop a pledat în favoarea afirmării identității naționale prin purtarea tricolorului românesc. Foarte bine documentat, Răzvan Mihai Neagu subliniază intransigența guvernului maghiar față de naționalități, prim-ministru al guvernului maghiar fiind baronul Bẚnffy Deszỏ, care în 1897 a elaborat legislația de maghiarizare a numelor de localități din Transilvania[1].
Drept consecință a meritelor activității sale naționale, Consiliul Dirigent îl numește pe Zosim Chirtop în funcția de prefect al județului Turda-Arieș între anii 1918-1920, fiind primul român ce a ocupat înalta demnitate politică. În această ipostază, s-a preocupat de restabilirea liniștii în Turda și de preluarea pașnică a administrației de la oficialitățile maghiare.
Un aspect important al perioadei îl reprezintă ceremonia primirii Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Turda, în zilele de 27-28 mai 1919. În aceeași arie de preocupări, cunoscutul istoric, Răzvan Mihai Neagu, cercetător asiduu al istoriei, consacră pagini de intensă vibrație sufletească contribuției importante aduse de Zosim Chirtop la ridicarea statuii dr. Ioan Rațiu, operă a sculptorului Cornel Medrea. Inaugurarea sa a avut loc la 9 iunie 1930, în cadrul unei ceremonii la care au luat parte importante personalități precum: episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, savantul Emil Racoviță și scriitorul Ion Agârbiceanu[2]. Notorietatea acțiunilor sale a determinat ca tânărul avocat să fie vizitat de personalități remarcabile ale vieții politice și culturale din România și din Transilvania, din care remarcăm pe ministrul agriculturii și domeniilor Alexandru C. Constantinescu, Iuliu Maniu, Augustin Bunea, Ion Agârbiceanu, Vasile Goldiș și Ştefan Cicio-Pop, în compania cărora s-a aflat în 1909.
Pe plan cultural, Zosim Chirtop a fost inițiatorul restaurării casei lui Avram Iancu din Vidra de Sus unde a colaborat cu Miron Cristea, viitorul patriarh al României. De asemenea, a participat la sărbătorirea semicentenarului asociațiunii ASTRA, alături Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Simion Mehedinți, Vasile Goldiș și Miron Cristea. Cu acuratețea și interdisciplinaritatea ce-l caracterizează, Răzvan Mihai Neagu evocă prestigiul primului prefect român al județului Turda-Arieș, multiculturalismul și deschiderea spre colaborarea cu biserica greco-catolică[3].
Doctor în istorie, autorul cărții utilizează în egală măsură atât instrumentarul școlii istoriografice pozitiviste, cât și pe cel al mentalităților colective și al imaginarului social. Din această ipostază, reliefează activitatea politică a lui Zosim Chirtop, eforturile lui în direcția susținerii idealurilor naționale, fiind membru al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania și un susținător al Memorandului românilor. Un argument în acest sens este faptul că oficialitățile au găsit în locuința sa un exemplar al Memorandului.
Loial cauzei naționale, Zosim Chirtop a participat la alegerile parlamentare din 1905 pe listele Partidului Național Român. Evenimentul electoral s-a soldat cu un eșec, presa românească consemnând dezbinarea politică a moților. O posibilă explicație constă în faptul că locuitorii din mai multe localități au votat în favoarea candidatului maghiar, dar și datorită sistemului cenzitar defavorabil românilor. Lipsa de unitate a electoratului românesc din Munții Apuseni s-a repetat și în cadrul alegerilor din 1910, când Zosim Chirtop a eșuat din nou în tentativa de a ocupa un mandat de deputat în Parlamentul de la Budapesta[4].
Minuțiozitatea cercetării lui Răzvan Mihai Neagu se reflectă și prin informațiile referitoare la spiritul filantropic al avocatului și omului politic Zosim Chirtop. O caracteristică esențială a sa, a fost sprijinul acordat diverselor activități culturale și religioase din Transilvania, din care enumerăm următoarele: 1000 de coroane pentru construcția catedralei din Cluj în 1920, iar în 1934 face o donație de 10.000 de lei pentru parohia ortodoxă din Câmpeni. De asemenea, a fost unul din colaboratorii episcopului Nicolae Ivan, cel care a întemeiat Episcopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, în cadrul reconfigurării Bisericii Ortodoxe după 1918. Toate acestea îi recomandă plasarea sa în categoria personalităților marcante ale vieții politice românești transilvănene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, așa cum remarcă îndreptățit eruditul autor al cărții[5].
Fostul prefect, Zosim Chirtop a locuit în ultima parte a vieții la Râmnicu Sărat unde a decedat la 16 martie 1953, iar în 1964 a fost reînhumat la Câmpeni, conform dorinței sale testamentare.
Cartea este completată în mod fericit cu o bibliografie academică în care abundă surse arhivistice inedite, publicații periodice, lucrări generale și speciale, dar și sitografie, aspect ce evidențiază virtuțile științifice remarcabile ale istoricului. Finalul volumului mai cuprinde și un rezumat laborios în limba engleză și franceză, fapt care îl situează pe Răzvan Mihai Neagu în avangarda istoriografiei românești și exponent al tinerei generații de istorici, experimentați în scrisul istoric.
Din ipostaza celui care a citit cartea, o recomand cu entuziasm spre a fi lecturată tuturor pasionaților de istorie și în egală măsură publicului larg, dornic de o lectură profundă și inedită.
Din Petre
[1] Răzvan Mihai Neagu, Primul Prefect român al județului Turda-Arieș, Avocatul Zosim Chirtop din Câmpeni (1868-1953), Editura Muzeului Național Alba Iulia, 2023, p. 26.
[2] Ibidem, pp. 58-63.
[3] Ibidem, pp. 32-33.
[4] Ibidem, p. 39.
[5] Ibidem, p. 99.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
