După cum promiteam în articolele precedente, legate de promovarea valorilor locale în arta dansului popular, astăzi venim în fața dumneavoastră cu un tânăr care își sărbătorește majoratul în „slujba” dansului tradițional popular. De 18 ani Rareș Pop încântă privirile românilor dar și ale străinilor.
Rareș a acumulat o experiență pe care o împarte cu cei mai mici. 18 ani i-au trebuit lui Rareș să devina unul dintre liderii generației sale de dansatori.
Și e bun, e buuunn.
La multe evenimente l-am urmărit și știe să facă deliciul celor prezenți. Știe să facă spectacol, știe să joace.
A început să danseze de la vârsta de 7 ani și de atunci a dezvoltat o pasiune extraordinară pentru folclor, pentru port, pentru tradiție. De la 7 ani, Rareș pur și simplu s-a îndrăgostit de dansul popular. Nu l-a „obligat nimeni”, a fost dorința unui copil care pentru prima dată în viață s-a simțit util societății.
Și chiar așa este!
Iată ce după 18 ani acel copil, devenit adult, poartă cu mândrie numele orașului și al țării peste hotare.
Rareș Pop face parte din Ansamblul Folcloric „Ardeleana” condusă și acum de instructor coregraf Martinel Canta. Nu a fost îndrumat de nimeni, ci pur și simplu a participat la o preselecție la școală. Ei bine, din acel moment Rareș a simțit o atracție fața de această ramură a dansului tradițional popular.
Așadar, iată că, la 18 ani de la debutul pe mica scenă a școlii, Rareș este unul dintre cei mai apreciați dansatori din zonă.
Se aud zvonuri cum că, la finele carierei instructorului coregraf Canta, Rareș va fi cel care va prelua frâiele ansamblului Ardeleana. Eu zic că merită pe deplin.
Mai jos aveți câteva gânduri ale „majorului” Rareș Pop
Adrian Soporan: Cum este să îți sărbătorești „majoratul” în dansuri populare?
Rareș Pop: Nici nu îmi pot da seama cum au trecut 18 ani. Drept să-ți spun mi-ar fi plăcut să petrec pe scena alături de colegii mei și instructorii mei repetând. Însă datorită restricțiilor, nu prea pot acum. Dar să nu uităm că anul 2020 este lung. Deci mai mult ca sigur o să pot petrece acești „18 ani” alături de colegii mei dragi din Ansamblul Ardeleana.
A.S.: Cum te-ai apucat de jucat?
R.P.: Fiind o preselecție la școala generală unde eram elev în clasa întâi, am participat și am fost atras de această ramură a culturii, pe care, iată, după 18 ani o fac cu aceeași dragoste!
A.S.: Ce țări ai vizitat cu dansurile populare?
R.P.: Am vizitat multe țări și pot spune că sunt un norocos că datorită dansurilor am putut vizita atâtea locuri frumoase din țara noastră cât și alte țări. Pot enumera doar câteva dintre ele: Ungaria, Macedonia, Franța, Polonia, acestea fiind cele mai recente.
A.S.: Care țara ți-a rămas la suflet?
R.P.: După cum am spus am vizitat multe țări, dar în Polonia am rămas surprins de numărul mare de participanți. Am avut ocazia să cunosc câte o parte din cultura și obiceiurile din diferite țări. Plăcut surprins am rămas de prestația artistică a unui ansamblu profesionist din Georgia. Deci, la suflet mi-a rămas Polonia, pentru că am văzut un ansamblu profesionist din Georgia. Sună a joc de cuvinte, dar dacă nu eram atunci în Polonia, nu puteam admira ansamblul din Georgia.
A.S.: Cine a fost cel care te-a învățat tot ce știi?
R.P.: După un an am ales să fac parte din marea familie a ansamblului Ardeleana din care fratele meu făcea parte. Am început într-adevăr să cunosc pașii dansului datorită profesorului Cătălin Canta. Am picat cu drag în ochii instructorului coregraf Canta Martin care se ocupa de trupele mai mari și am început să fac solo dans la trupele mari, la chemarea lui. Am rămas sub aripa lui și sub privirile lui Cătălin până în ziua de azi și pe aceasta ocazie le mulțumesc, amândurora pentru tot.
A.S.: Ești liderul unei generații a dansului din Câmpia Turzii. Simți că ai o responsabilitate?
R.P.: Îmi place cum ai spus… Sunt liderul unei generații dar nu vreau să sune a laudă. Îmi place ceea ce fac și sper să fiu în dreapta instructorilor mei cât voi putea. Să nu las să dispară această ramură a culturii. Iau parte la repetițiile celor mici fiind lăsat să repet eu cu tinerii dansatori. Din umbra mă veghează cel ce m-a învățat și încă mă învață dansul. Responsabilitatea ar fi, cum am mai spus, să nu las să dispară această frumoasă ramură a culturii.
A.S.: Mai sunt tineri pasionați de jocul popular?
R.P.: Trupa, familia aceasta a noastră și anume Ansamblul Ardeleana e numeros. Toți iubesc ceea ce fac. Nu pot uita nici de celălalt ansamblu din oraș care are de asemenea tineri pasionați de dans. Felicitări tuturor… doar atât pot spune.
A.S.: Numește top 3 cei mai buni jucăuși din Câmpia Turzii?
R.P.: Datorită instructorilor mei am avut ocazia de a cunoaște un om extraordinar, și anume domnul Emil Udrea. Stând cu ei la un pahar de vorba am învățat ceva legat de aceasta întrebare „Care e mai bun și mai talentat”? Fiecare are stilul lui prin care esteFiecare e bun în felul lui. Nu pot face un top.
Dar aș prefera să știi că ador să dansez lângă talentații mei colegi din trupa Ardeleana.
A.S.: Sfat pentru cei care doresc să se apuce de „jucat”!
R.P.: Adi știi și tu că nu poți obliga pe cineva să facă ceva ce nu îl atrage. Trebuie să fi atras, să îți placă ce faci. Dar vreau să știe că e ceva frumos și ai multe de câștigat. Vizite, schimb de experiență și cultură, prietenii noi și multe altele. Pe partea de cultură și sport, orașul nostru stă bine. Avem de toate. Fiecare să își aleagă să facă câte ceva.
Așadar, La mulți ani fericiți în sânul dansului popular! Să porți în continuare, cu mândrie, tradiția străbună!