Printre consecințele războiului, impactul asupra sănătății mintale a populației civile este unul dintre cele mai semnificative.
Studiile asupra populației generale arată o creștere clară a incidenței și prevalenței tulburărilor mintale în zonele afectate de conflicte militare, dar și în cele adiacente.
Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, una din cinci persoane care trăiesc în zone afectate de conflicte militare sunt afectate de probleme de sănătate mintală.
Mai exact, 22% dintre aceste persoane prezintă depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic, tulburare bipolară sau schizofrenie.
O altă tulburare frecventă în astfel de situație o constituie reacția de doliu prelungit (simptome de perturbare a identității, neîncredere, evitare, suferință emoțională, dificultăți de se adapta, amorțeală emoțională, sentimentul că viața nu are sens și resimțirea singurătății).
Femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații, iar riscul de a fi afectat de traumele asociate conflictului militar crește odată cu vârsta. Alte grupuri vulnerabile sunt copii, persoanele în vârstă sau cele cu dizabilități.
Și refugiații. Aceștia tânjesc după o locuință care poate nu mai există, încearcă să își găsească un loc de muncă pentru ași câștiga existența, se străduiesc să se integreze în medii culturale noi și deplâng pierderea unor persoane dragi.
La aproximativ 9% din populație, tulburarea mintală este moderată până la severă, în 13% din cazuri manifestându-se o formă ușoară.
De se întâmplă astfel de lucruri? Dezastrele și violența distrug sentimentele de siguranță și limitează accesul la resursele necesare unui trai decent. De multe ori, supraviețuitorii dezastrelor se simt vinovați. Și nu suntem obișnuiți să discutăm între noi despre traumele suferite. Evitarea, oboseala sau negarea totală pot îngheța comunicarea productivă, care ar putea conduce la vindecare.
Totuși, rezultatele studiilor efectuate susțin că mai mult de jumătate din populație fac față traumelor prezentate de război. Nu există nicio îndoială că populațiile aflate în situații de război și conflict ar trebui să primească îngrijiri de sănătate mintală ca parte a proceselor totale de ajutorare, reabilitare și reconstrucție.
Așa cum s-a întâmplat în prima jumătate a secolului al XX-lea, când războiul a dat un mare impuls dezvoltării conceptelor de sănătate mintală, studiul consecințelor psihologice ale conflictelor militare actuale ar putea contribui la înțelegerea și la găsirea de soluții la problemele de sănătate mintală de a populației generale.
Supraviețuitorii și refugiații au nevoie de ajutor, atât de la profesioniștii în domeniul sănătății mintale, cât și de la populația mai puțin afectată, adică de la noi, toți.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
