O tulburare de personalitate presupune, în primul rând, un tipar stabil de trăiri interioare și comportament care deviază marcat de la normele culturale ale mediului în care trăiește individul. Acest tipar se manifestă în două (sau mai multe) din următoarele domenii:
1. Cogniție (modul în care este perceput și interpretat sinele, alte persoane și evenimentele).
2. Afectivitate (amploarea, intensitatea, labilitatea și caracterul adecvat al răspunsului emoțional).
3. Funcționare interpersonală.
4. Controlul impulsurilor
Pentru diagnosticare este necesar ca acest tipar persistent să fie rigid și generalizat și să se manifeste într-un număr mare de situații personale și sociale.
Tiparul persistent de comportament cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfuncție în domeniul social, profesional sau în alte arii importante de funcționare.
Este foarte important ca tiparul de comportament să fie de lungă durată, iar debutul are loc în adolescență sau la începutul perioadei adulte. Acest tipar persistent nu poate fi mai bine explicat ca fiind manifestarea sau consecința unei alte tulburări mintale și nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanțe (substanță de abuz sau medicament) sau altei afecțiuni medicale (ex. traumatism cranian).
În prezent, aproximativ 50% dintre persoanele evaluate în context clinic îndeplinesc criteriile pentru tulburare de personalitate la fel cum se întâmplă în cazul a 10% din populația generală. Aceste tulburări pot perturba puternic munca individului, familia și relațiile lui sociale. Tulburările de personalitate sunt asociate cu rate înalte de conflict în familie, separare, divorț, proceduri pentru obținerea custodiei copilului, pierderea locului de muncă, lipsa unui adăpost, consumul excesiv de substanțe, violența și comportamentul infracțional. Asemenea tulburări complică situațiile medicale co-existente, precum și prognosticul altor tulburări mentale. Ele sunt asociate cu o complianță scăzută la tratament, o folosire mai frecventă a serviciilor medicale și psihiatrice și cu probabilitatea recăderii și a încheierii premature a terapiei.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
