Stresul psihic este reacția oamenilor la o presiune mentală, fizică sau emoțională. Deși stresul face parte din viața noastră, atunci când acesta are niveluri ridicate sau îl resimțim în mod repetat, pot apărea probleme de sănătate mintală și/sau fizică.
Stresul poate fi provocat atât de rutina și responsabilitățile zilnice, cât și de evenimente mai puțin obișnuite, cum ar fi un eveniment traumatic sau o boală care ne afectează personal sau afectează un membru al familiei. De exemplu, dacă suntem diagnosticați cu cancer și simțim că suntem incapabili să gestionăm, să controlăm efectele acestei boli asupra vieții de zi cu zi, se declanșează o reacție de stres. Există dovezi că stresul intens reduce calitatea vieții bolnavilor de cancer și conduce la rezultate clinice mai reduse ale tratamentului.
Ce se întâmplă, de fapt? Corpul reacționează la presiunile fizice, mentale sau emoționale prin eliberarea așa numiților hormoni de stres (ex. epinefrina și norepinefrina) care provoacă o creștere a tensiunii arteriale, accelerează ritmul cardiac și sporesc nivelul glicemiei. Aceste modificări pregătesc organismul pentru a reacționa eficient în fașa unei amenințări reale sau doar percepute.
Studiile efectuate au demonstrat că stresul cronic (intens și resimțit o lungă perioadă de timp) poate crea probleme digestive, de fertilitate, urinare, slăbește sistemul imunitar (persoanele afectate fiind mai predispuse la infecții virale cum ar fi gripa sau răceala), provoacă dureri de cap, insomnii, depresie sau anxietate. Totuși, există puține dovezi că stresul provoacă, în mod direct, cancer, dar pot fi identificate asocieri indirecte. De exemplu, persoanele stresate pot manifesta anumite comportamente, cum ar fi fumatul, mâncatul excesiv sau abuzul de alcool, care cresc riscul de cancer; pe de altă parte, cineva care are o rudă bolnavă de cancer se poate îmbolnăvi datorită unei predispoziții ereditare mai curând decât datorită stresului provocat în familie de diagnosticarea acelei persoane.
Este foarte probabil ca multe persoane diagnosticate cu cancer să aprecieze că efectele fizice, emoționale sau sociale ale bolii sunt devastatoare, catastrofice. Calitatea vieții persoanelor afectate de cancer poate fi influențată de consumul de alcool, de sedentarism sau de fumat. Pe de altă parte, este de așteptat ca cei care utilizează strategii eficiente de a face față stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare sau alte metode de gestionare a stresului să resimtă niveluri mai scăzute de depresie, de anxietate sau de simptome asociate cancerului și tratamentului acestuia. Totuși, nu există dovezi că gestionarea cu succes a stresului psihic sporește rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer.
Pe de altă parte, rezultatele studiilor efectuate până în prezent sugerează că stresul psihic poate afecta capacitatea tumorilor de a crește și de a se răspândi. De exemplu, s-a demonstrat că în cazul șoarecilor purtători de tumori umane care erau ținuți închiși sau izolați de alți șoareci, există o probabilitate mai mare ca tumorile să se răspândească sau să se generalizeze (metastază). Hormonii stresului, amintiți anterior, care sunt declanșatori ai reacției „luptă sau fugi” pot facilita angiogeneza (proces de formare a unor noi vase de sânge) și metastaza.
În următorul articol vor fi discutate modurile în care persoanele afectate de cancer pot se adapteze stresului generat de această boală.
“Psychological Stress and Cancer,” National Cancer Institute (NCI), December 10, 2012. Reviewed December 2018
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
