Psiholog Marcel Nițan: Miturile psihologice (1): Ce sunt de fapt?
Probabil că ați auzit, până acum că:
- trebuie să ne exprimăm furia, să nu o ținem în noi;
- unii folosim preponderent emisfera dreaptă, alții pe cea stângă; (creativitate vs. logică);
- în relații, cu cât oamenii sunt mai diferiți, cu atât se atrag mai mult.
Și, la fel de probabil, credeți în aceste afirmații deoarece explică mult din ceea ce ni se întâmplă sau se întâmplă în jurul nostru.
Ei bine, afirmațiile de acest tip nu au nici o susținere științifică, sunt doar presupuneri care par credibile și sunt larg răspândite în psihologia populară. Cu alte cuvinte, sunt mituri psihologice. În următoarea serie de articole vom identifica cele mai răspândite mituri psihologice și le vom analiza, urmând ca fiecare dintre noi să tragem concluzii desprevaloarea de adevăr și utilitatea lor.
Miturile psihologice sunt idei preconcepute și eronate despre funcționarea psihicului uman, idei care persistă în societate și influențează modul în care percepem și înțelegem lumea din jurul nostru. Aceste mituri pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării personale și a sănătății psihologice. Prin explorarea și demontarea miturilor psihologice, ne putem elibera potențialul și ne pute îmbunătăți calitatea vieții.
Apariția și răspândirea miturilor psihologice este determinată și poate fi influențată de mai mulți factori, dintre care enumerăm:
- Nesiguranțași frica față de necunoscut: psihologia este un domeniu vast și complex, iar mulți oameni pot simți o anumită nesiguranță și teamă în fața aspectelor pe care nu le înțeleg pe deplin;în căutarea explicațiilor simplificate și accesibile, pot apărea mituri și concepții greșite care să ofere un sentiment de înțelegere și control.
- Transmiterea culturală și socială: multe mituri psihologice sunt transmise de-a lungul generațiilor și sunt încorporate în cultura societății noastre;acestea pot fi preluate din povești, folclor, religie sau alte surse culturale și pot deveni parte integrantă a percepției noastre colective.
- Interpretări eronate ale rezultatelor cercetărilor științifice: uneori, descoperirile științifice complexe sunt interpretate greșit sau sunt simplificate excesiv, contribuind, astfel, la apariția miturilor psihologice;informațiile științifice pot fi preluate și distribuite într-un mod distorsionat, fără a reflecta întotdeauna întregul context sau concluziile depline ale cercetării.
- Mass-media și cultura populară: mass-media și cultura populară pot juca un rol semnificativ în propagarea miturilor psihologice;de multe ori, acestea prezintă personaje și situații care se încadrează în stereotipuri și înțelegeri superficiale ale aspectelor psihologice, care pot perpetua miturile și concepțiile greșite.
- Interese comerciale și obținerea de profit: unele mituri psihologice pot fi susținute și răspândite în interes comercial sau pentru a promova produse sau servicii; industria literaturii și metodelor de auto-ajutor (self-help, eng.), de exemplu, poate utiliza miturile psihologice pentru a vinde soluții rapide și simple, fără a se baza pe dovezi științifice solide.
În numărul următor, vom discuta despre efectele pe care acceptarea miturilor psihologice ca fiind adevărate le are asupra vieții noastre.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
