În articolul anterior am explicat ce înseamnă furia, care sunt funcțiile acestei emoții și am discutat factorii care o declanșează cel mai frecvent.
Cum ne putem controla furia?
Controlul furiei presupune însușirea unor metode și tehnici de gestionare a frecvenței și duratei stărilor de furie. Tensiunea generată de furia prelungită și intensă ne poate consuma în mod inutil energia, dar ne poate afecta și fizic. Învățarea controlului furiei ne ajută să conștientizăm factorii care declanșează furia și să aplicăm modalități eficiente de a reacționa la această emoție; de asemenea, ne putem forma abilități de control a factorilor interni (felul în care interpretăm situațiile). Există mai multe strategii pe care le putem utiliza pentru a controla furia:
• tehnici de relaxare
• metode de diminuare rapidă a stresului
• amânarea reacției (Time-out)
• folosirea umorului
• stoparea gândurilor (are efecte doar pe termen scurt)
• tehnici de negociere a conflictelor
• strategii de rezolvarea problemelor
• disputarea gândurilor negative
• dezvoltarea deprinderilor de comportament asertiv, pentru eliminarea conduitelor agresive.
Furia este o emoție foarte energizantă și motivantă. Este un răspuns natural și normal atunci când cineva se simte amenințat sau când crede că ceva este nedrept sau incorect. Uneori este corect să gândim sau reacționăm în acest fel. Poate fi un răspuns foarte potrivit și foarte sănătos. De exemplu, dacă observăm că o persoană este atacată, este posibil să reacționăm instinctiv și să sărim în ajutorul acesteia, oprind agresorul.
Totuși, există situații în care, probabil datorită experiențelor noastre trecute, ceva, un zgomot, modul în care cineva ne privește, spune ceva sau face un gest – orice – declanșează acest răspuns: furie. Putem interpreta greșit unele situații sau putem crede că ceilalți au ceva cu noi, putem crede că suntem criticați sau atacați într-un anume mod, interpretări care pornesc un ciclu al furiei.
Ne putem forma obiceiul de reacționa în acest mod și poate fi dificil de a schimba acest obicei. Acest cerc vicios al gândurilor poate fi întrerupt, în special în punctele în care gândim sau acționăm, învățând să acționăm și să gândim altfel.
De regulă, prima etapă este cea de alarmă: trebuie să fiu mereu „în gardă”. Există un super-scanner, un fel de radar, pentru situațiile generatoare de furie, care fiind reglat la un nivel foarte ridicat de sensibilitate identifică foarte ușor astfel de situații. Putem învăța să fim atenți la acesta și să reducem nivelul de sensibilitate la care scanerul este reglat.
Pe de altă parte, avem tendința de a atribui semnificații situațiilor sau interacțiunilor cu alte persoane. Uneori acestea se referă la perceperea unei nedreptăți sau amenințări. Astfel de gânduri pot fi: ”este nedrept”, ”sunt tratat cu răutate”, ”alții sunt tratați mai bine”, ”este greșit”, ”sunt atacat”, ”nu pot accepta asta”, ”are ceva cu mine”. De asemenea, poate fi vorba de gânduri provocatoare de anxietate.
Ne poate ajuta foarte mult să folosim acronimul STOPP: Stopp (oprește-te), Temperează (Take a Breath/ia o pauză), Observă (la ce reacționez?, ce gândesc și ce simt? Ce mă determină la acțiune? Perspectivă unică (faceți un pas înapoi și priviți situația într-o perspectivă unică: ”Pot privi situația altfel?” ”Am interpretat greșit situația?” ”Cât important este asta cu adevărat?”, ”Cât de important va fi asta peste 6 luni?”, „Ce i-aș spune unui prieten care s-ar afla în această situație?”.Practică (practicații ceea ce funcționează – faceți cele mai bune lucruri pentru dumneavoastră, pentru alții și pentru situații. Ce ar ajuta cel mai mult? Luați în calcul atât consecințele pe termen scurt cât și pe cele pe termen lung.
Este important să identificăm emoțiile asociate situațiilor care ne declanșează furia. Depresia, vina sau rușinea pot întregi cercul furiei, în special ca rezultat al comportamentului impulsiv manifestat în timpul furiei.
Un alt factor care declanșează sau întreține furia este activarea sau excitarea fizică. Adrenalina este sistemul de alarmă al corpului; declanșarea adrenalinei stimulează (creează nevoia) și motivează corpul oferind impulsul și disponibilitatea de a acționa fizic într-o anumită situație.
Din nou, este util să utilizăm acronimul STOPP! Opriți-vă și luați o pauză. Concentrați-vă pe respirația dumneavoastră; vă puteți imagina că aveți în abdomen un balon care se umflă atunci când inspirați și se dezumflă când expirați.
O altă reacție pe care o avem în situații în care ne simțim amenințați este cea de apărare. Apărarea este un răspuns automat care apare atunci când credem că suntem amenințați, criticați sau atacați într-un anume fel. La fel, dacă sesizăm că ne credem amenințați, apelăm la acronimul STOPP! Luați o pauză, observați, retrageți-vă și practicați ceea ce merge.
În egală măsură, trebuie să ținem cont că răspunsurile fizice de stimulare și motivare, foarte probabil, ne determină să reacționăm în manieră fizică. Vocea ridicată, sarcasmul, strigătele, țipetele, impunerea, critica, confruntarea, tonul vocii, expresiile faciale, încleștarea pumnilor, producerea de zgomote (trântiri, izbiri), bătutul din picior, nevoia de a lovi, violența, lupta, rănirea altora sau a propriei persoane, alte comportamente auto-distructive, consumul de droguri sau substanțe. La fel, acronimul STOPP și luarea uneipauze poate ajuta. Exersați ceea ce funcționează: ”Care este cel mai lucru pe care îl pot face, aici și acum?
Cum pot schimba ceea ce fac de obicei? Ce ar trebui să ajute cel mai mult? Când voi privi înapoi, de care lucru voi fi mulțumit că l-am făcut? (uneori poate fi util să ne îndepărtăm de situație și să revenim mai târziu, când suntem calmi).