Oamenii se confruntă cu emoții neplăcute și puternice le gestionează în moduri diferite. Unii discută cu prietenii, alții practică exerciții fizice sau ascultă muzică. Există și persoane care nu au abilități de a-și gestiona emoțiile intense și greu de tolerat și care, pentru a le diminua, își provoacă răni asupra corpului, fără a avea intenția de se sinucide.
Comportamentele de auto-vătămare nu reprezintă, în mod necesar, simptome ale tulburărilor mintale ci un mod ineficient și riscant de a face față trăirilor emoționale puternice. Pentru aceste persoane, găsirea unor noi moduri, adaptative, de a face față tensiunii emoționale poate constitui un ajutor pentru depășirea perioadelor sau momentelor dificile.
Cele mai frecvente comportamente de auto-vătămare sunt provocarea de tăieturi fine, arsuri cu țigara sau cu bricheta, lovituri în zone dureroase ale corpului, zgârierea pielii sau mușcături. De obicei, acestea sunt greu de detectat de către alte persoane deoarece sunt prezente strategii foarte elaborate de ascundere a lor: sunt provocate în secret și în zone ale corpului care nu pot fi văzute de ceilalți sau sunt mascate (cei care își provoacă răni pe antebrațe, de exemplu, poartă îmbrăcăminte cu mâneci lungi sau bijuterii cu dimensiuni mari).
Aceste comportamente pot avea loc zilnic sau doar în momente de stres și pot trece perioade lungi de timp de la declanșarea acestora până în momentul în care aleg să ceară ajutor de specialitate sau îngrijiri medicale. Rănile produse prin auto-vătămare pot fi superficiale, pot lăsa cicatrici pentru tot restul vieții, dar, uneori, fi fatale.
Majoritatea persoanelor care manifestă comportamente de auto-vătămare au vârsta cuprinsă între 11 – 25 de ani și sunt, preponderent de sex feminin; frecvența se diminuează (sau chiar dispar) în jurul vârstei de 30 de ani.Cei mai predispuși indivizi la comportamente de auto-vătămare sunt cei afectați de anxietate, depresie, tulburări alimentare sau de imagine corporală. Și cei care se identifică cu minoritățile sexuale (homosexuali, lesbiene, bisexuali sau transsexuali) sunt expuși la comportamente de provocare intenționată de auto-răniri, datorită riscurilor de discriminare sau chiar de agresiune manifestate din partea altor persoane..
Problemelor asociate autovătămării le este acordată o atenție sporită și de către administratorii rețelelor de socializare. Astfel, Facebook, Instagram, Youtube sau TikToknu permit utilizatorilor să promoveze, în mod intenționat sau neintenționat, suicidul sau autovătămarea, dar le permit să discute despre aceste subiecte, pentru a spori gradul de conștientizare a acestora aspecte, pentru a-i încuraja să se sprijine reciproc și să caute ajutor specializat.
Nu există o modalitate corectă sau greșită de a face față emoțiilor intense. Dacă vă simțiți stresat(ă) de emoții neplăcute și care par greu de suportat, puteți încerca următoarele variante:
- discutați cu prietenii;
- vizionați un film sau citiți o carte captivantă;
- ascultați muzică (pe cât posibil, să nu accentueze emoțiile greu de tolerat);
- implicați-vă în activități fizice; sporesc starea de bine;
- evitați fumatul, consumul de alcool și alte comportamente riscante;
- alimentați-vă și hidratați-vă suficient.
Și da, indiferent de sex sau de vârstă, este în regulă ca în anumite să lăcrimați sau să plângeți.
Printre celebritățile care au manifestat la un moment dat comportament de autovătămare îi regăsim pe Vincent van Gogh, Megan Fox, Johnny Depp, Colin Farrell sau AmyWinehouse.
Dacă beneficiază de ajutor de specialitate (psihoterapie și/sau tratament medicamentos), persoanele cu comportamente de auto-vătămare își pot însuși metode mai adecvate pentru gestionarea emoțiilor neplăcute și coleșitoare.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
