”Primul război mondial: Viață cotidiană și mentalități colective”, noul volum al istoricului Petre Din Dana Deac Autor a 10 cărți și peste 100 de studii și articole în diverse reviste de specialitate, prof. Dr. Petre Din este în prezent cadru didactic la Liceul Teoretic ”Gheorghe Lazăr” din Avrig, după ce, părăsind locurile natale din sudul țării s-a stabilit mai mulți ani în Turda unde a predat la Colegiul Tehnic şi la Colegiul „Pavel Dan” din Câmpia Turzii.
Apărut la Editura Napoca Star în acest an, volumul ”Primul război mondial: Viață cotidiană și mentalități colective” semnat de Petre Din cuprinde în cele 210 pagini ale sale 12 studii publicate sau în curs de publicare de prof. Dr. Petre Din, precedate de o prefață semnată de Prof. univ Dr. Gabriel Moisa și o introducere semnată de autor, precedată de o listă bibliografică serioasă și un sumar în limba engleză a articolelor. Participarea României în Primul Război Mondial a avut un amplu impact asupra tuturor forţelor beligerante. Cum era şi firesc, istoricii români au acordat întotdeauna o atenţie deosebită evenimentelor petrecute pe Frontul Românesc între 1916 şi 1918, care au fost hotărâtoare pentru naşterea României moderne.
În perioada interbelică, istoricii străini au tratat şi ei subiectul cu un interes major. Relatările lor, asemenea celor româneşti, fie ele istorii oficiale sau studii independente, reflectau, atât prin accentele puse, cât şi prin documentare, o perspectivă naţională specifică. După al Doilea Război Mondial, în vreme ce istoricii români au continuat să detalieze rolul naţiuniilor în Marele Război, alţi istorici i-au acordat o atenţie redusă, neglijând cu totul evenimentele de la 1917. Lucrarea semnată de Prof. Dr. Petre Din caută să înfăţişeze o parte a laturii umane a războiului, făcând referire la aspect inedite din viața unor scriitori români de referință. Implicarea țării noastre în Primul Război Mondial a fost subiectul unoraprige dispute atât la nivelul omului de rând cât și la nivel politic și diplomatic.
În România acelor vremuri simpatia marii majorități a populației nu putea fi orientată către Puterile Centrale câtă vreme Transilvania se găsea sub dominația austro-ungarilor. La nivelul clasei politice însă lucrurile erau mult mai complicate.
De aceea, sunt deosebit de interesante rândurile din volum care se referă la mentalitățile colective privind Primul Râzboi Mondial descriind implicarea României în desfășurareaprimei conflagrații mondiale. Lucrarea nu este o simplă înşirare de date din diverse surse, atât publicate, cât şi de arhivă.
Istoricul Petre Din a depus o migăloasă şi asiduă muncă de sistematizare a datelor colectate și o interpretare personală a acestora. Valorificareasurselor depistate a necesitat din partea autorului o documentarepreliminară în privinţa mai multor aspecte mai puţin cunoscute, fără de care elaborarea unei astfel de lucrări nu ar fi fost posibilă sau ar fi fost dificilă. Meticulozitatea de care a dat dovadă la clarificarea acestor nuanţe se va dovedi foarte utilă cititorului obişnuit, care va găsi informaţia căutată fără a pierde ore în şir. Partea principală a lucrării o constituie legăturile dintre scriitorii Lucian Blaga, George Topârceanu șiOctavian Codru Tăslăuanu și Primul Război Mondial. Dar volumul cuprinde și studii legate de aspecte cotidiene din preajma și din timpul Primului Război Mondial.
Foarte interesante sunt și părțile care se ocupă de mentalități colective europene sau românești din timpul Primului Război Mondial. ”Noțiunea de mentalitate reprezintă o manieră generală de percepere a societății și de remodelare a ei, specific e unei epoci și unei colectivități. Istoria mentalităților a fost creată prin colaborarea cu celelalte discipline sociale: psihologia, sociologia și etnologia. Din această perspectivă putem discuta despre caracterul interdisciplinar al istoriei mentalităților.
Mentalitățile încearcă să restituie imaginea colectivității, a grupurilor umane și să identifice opțiunile sociale și comportamentale ale acestora” spune Petre Din. Miza reală o reprezintă scrierea unei istorii europene comune, dincolo de prejudecăţi şi de teoriile general acceptate. Răsturnările radicale produse de Primul Război Mondial în domeniul socio-economic, politic şi la nivelul mentalităţilor au deschis o nouă etapă în domeniul construcţiei europene. Pentru prima dată, problema unificării Europei se transformă dintr-o idee abstractă într-o cerinţă a viitorului apropiat.
Căutările teoretice aveau în vedere cristalizarea unei formule a unităţii europene acceptabile pentru statele continentului. Acest studiu valorifică rezultatele unui plan de cercetare conturat pe fundamentele istoriei mărunte sau ale microistoriei şi uzează, în parte, şi de metodologia istoriei orale. Angajamentul de a nu generaliza rezultatele cercetării şi de a menţine proporţiile reale ale acestui demers, orientat către cazuri particulare şi, în consecinţă, reduse numeric, este principala premisă a studiului de faţă. În ultimii ani, crescând popularitatea cercetărilor care fac apel la memorie, s-a pus tot mai mult accentul pe studii interdisciplinare care operează cu instrumente ale psihologiei, sociologiei sau antropologiei, cu scopul de a analiza aspecte privitoare la trecut.
Potrivit lui Jacques Le Goff, memoria este un element esenţial pentru ceea ce astăzi numim identitate, fie ea individuală sau colectivă însă poate fi acceptată aici şi sintagma „cultură istorică”, pe care o propune istoricul francez Bernard Guenée în anii ’80 ai secolului XX .Dacă, în general, cultura reprezintă modul în care o societate interpretează, transformă şi transmite realitatea, cultura istorică este modul specific şi particular în care o societate relaţionează cu trecutul său, exprimă un nou mod de a înţelege relaţia efectivă și afectivă pe care un grup uman o are cu propriul său trecut. Autorul volumului ne sugerează că aceste puncte de vedere particulare asupra trecutului ne invită la o perspectivă critică asupra memoriei, însă ne pot conduce şi la a percepe memoria în sine drept o critică adusă trecutului .
Există această posibilitate ca memoria să funcţioneze drept loc de depozitare, asupra căruia timpul acţionează ca un filtru, generând o viziune mult mai clară asupra unor fapte trecute, neclare sau neclarificate la momentul la care se petreceau. Prin construcţia lucrării, orizontul ei documentar, exerciţiul conceptual şi metodologic, cercetătorul Petre Din izbuteşte să expună în partea introductivă principiile de bază ale selectării și sistematizării informaţiilor la tema cercetată.
Accentuăm, de asemenea, tendinţa autorului de a fi deschis şi receptiv în aprecieri la tot ce este nou în cercetarea ştiinţifică: izvoare, metodologie, terminologie etc., prin care se poate stabili adevărul istoric. Lucrarea elaborată atestă seriozitatea știinţifică a autorului, fiind o dovadă în plus a faptului că graba în investigaţiile ştiinţifice nu este de natură să aducă limpezime şi claritate în studierea problemelor majore legate de o tematică extrem de controversată cum este cea a istoriei Primului Război Mondial. Lucrarea este concepută şi scrisă într-o manieră academică.
Materialul factologic bogat şi convingător pune în lumină aspecte mai puţin cunoscute pentru cititori legate de Istoria Primului Război Mondial. Conţinutul de bază al lucrării semnate de istoricul Petre Din certifică capacităţile dezvoltate ale autorului de a înainta şi de a rezolva, în mod independent, probleme de ordin ştiinţific, de a face o analiză temeinică şi minuţioasă a izvoarelor şi a literaturii monografice folosite, de a face concluzii şi generalizări.
Aflăm date inedite despre Octavian Tăslăuanu al cărui nume este legat de revista Luceafărul, unde a fost redactor permanent timp de peste 12 ani, de „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român” (ASTRA), unde a activat timp de 9 ani în calitate de secretar, de „Biblioteca poporală”, de publicaţia „Transilvania” şi de Muzeul „Asociaţiunii” fiind considerat întemeietor al patrimoniului etnografic românesc din Transilvania. Alte personalităţi bine conturate în volum sunt Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, scriitorul Lucian Blaga care în memoriile sale a semnalat semnificația momentului istoric al războiului, șansa oferită României de a elibera Transilvania și a se uni cu Țara, de asemenea aflăm despre participarea cunoscutului poet George Topârceanu la luptele de la Turtucaia, despre jurnalistulVasile E.
Moldovan, originar din comuna Mihai Viteazu jud. Cluj care a înfințat organizația “Garda Demnității Naționale”, despre activitatea Consiliului Naţional Român General înfiinţat în Ungaria şi recunoscut de Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania de la Viena condus de Iuliu Maniu. Petre Din prin volumul de faţă nu face decât să ajute cititorii să cunoască mai bine personalitățile româneşti care au fost implicate în marea conflagrație şi realizarea Marii Unirii de la 1918.
M-am referit, destul de succint, doar la aspectele principale expuse în lucrarea Domnului Din, lăsând cititorul să descopere singur elementele care dau valoare lucrării. M-am oprit doar la relevarea, caracteristica şi aprecierea conţinutului lucrării. Sunt convinsă că unele consideraţii și afirmaţii de conţinut vor mai apărea în literatura istorică.
Dincolo de orice observaţie critică, o concluzie se impune din start: lucrarea prezentată de cercetătorul Prof. univ. Dr. Petre Din este, fără îndoială, o concludentă reuşită a rezultatelor unor cercetări temeinice, de durată şi de reală valoare ştiinţifică, un izvor important de recuperare a memoriei unor personalităţi române în Primul Război Mondial şi realizarea marelui deziderat, Marea Unire realizată ulterior, în 1918. Felicit autorul pentru demersul său şi îi urez succes mai departe!
(Dana Deac)
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
