În Japonia, singurii cetățeni care nu sunt obligați să se închine în fața împăratului, sunt dascălii. Motivul: japonezii susțin că fără dascăli nu pot exista împărați.
De la premisa asta am conceput această rubrică dedicată dascălilor din zonă. Săptămâna aceasta am avut deosebita onoare de a o avea interlocutoare pe Denisa Mărcuț, prof. în înv. primar la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj Napoca, un liceu de mare prestigiu. Îi place mult ceea ce face și consideră că acolo unde nu există pasiune nu există reușită. I-i se pare fascinant că a ajuns să fie colegă cu cei care i-au îndrumat pașii la un moment dat, atât de la nivelul gimnazial cât și la cel liceal. Mai multe despre prof. Denisa Mărcuț, în cele ce urmează mai jos.
Apropo, dacă încă nu ați apărut în această rubrică, înseamnă că încă nu am ajuns la voi! Pregătiți-vă! Următorii sunteți dumneavoastră!
Adrian Soporan: Câteva date biografice despre dumneavoastră.
Denisa Mărcuț: Mă numesc Denisa Mărcuț. Locuiesc în Cluj-Napoca. Sunt absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” (Cluj-Napoca, specializare învățător-educator), a Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Cluj, Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar la Universitatea “Babeș-Bolyai” și am un master în Management Curricular (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca).
Rep.: Ce v-a determinat să alegeți meseria de dascăl?
Denisa Mărcuț: Eu cred că nu m-a determinat nimic, în mod deosebit, ci doar vocația și-a spus cuvântul; m-a lăsat totuși să mai zăbovesc puțin după Bacalaureat, să nu am îndoieli în niciun fel, în ceea ce privește profesia pe care urma să o aleg.
După ce am absolvit liceul, după 4 ani de practică pedagogică și lecții susținute, am avut nevoie de un răgaz și am ales o facultate total opusă a ceea ce făcusem până atunci. Deși urma să ajung inginer horticol, în timpul facultății, am urmat și cursurile Modulului pedagogic, ce presupunea, printre altele, să asist la diverse lecții de biologie. Deși a fost acum 10 ani, parcă ieri intram la clasa a VI-a, la o școală din cartierul Mănăștur, dornică să observ o lecție de biologie. După prima oră, profesorul de la clasă a venit la mine și mi-a spus că eu voi preda următoarea oră. Mi-a dat manualul, și uite așa urma să predau o lecție referitoare la „Albină”. La sfârșitul acestei ore, am știut ce profesie voi urma, fără niciun fel de îndoială.
Rep.: Ce vă face să nu renunțați la această meserie?
Denisa Mărcuț:Cred că următoarele versuri zugrăvesc cel mai bine răspunsul la această întrebare:
„ Ce bun ai fost Doamne cu mine/ Când să fiu dascăl mi-ai menit!/ N-ai fi putut s-alegi mai bine/ Nu știu de mi s-a cuvenit…/ Mi-ai dat pe mână lutul bun/ Din el să modelez iubire/ Să văd cum cresc din mugur pur/ Oameni ce vieții dau cinstire./ Ce bun ai fost cu mine, Doamne,/ Lăsându-mă copil mereu/ Să pot veni atâtea toamne/ La școală, făr` să-mi fie greu…/.”
Rep.: Unde ați început să predați, unde ați mai predat și unde predați acum?
Denisa Mărcuț:Am debutat în învățământul preșcolar (ceea ce recomand tuturor absolvenților de profil vocațional) ca titulară, la Grădinița „Așchiuță” din Cluj-Napoca. După parcurgerea unui ciclu preșcolar, am intrat în învățământul primar, la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”. În prezent sunt prof. în înv. primar la Liceul Teoretic „Avram Iancu” , un liceu de mare prestigiu în orașul Cluj-Napoca. Satisfacția este cu atât mai mare deoarece ciclul gimnazial l-am absolvit la acest liceu. Sunt mândră că am avut șansa să ajung colegă cu cei care mi-au îndrumat pașii la un moment dat, atât de la nivelul gimnazial cât și la cel liceal.
Rep.: Cât de importantă credeți că este această meserie pentru societate?
Denisa Mărcuț:Din punctul meu de vedere, este cea mai importantă. Să nu uităm că orice meserie trece prima dată, prin filtrul unui profesor. Încă din mediul preșcolar ești învățat cum să ții un creion în mână, cum să-ți dezvolți diverse aptitudini și deprinderi. În ciclul primar, sunt dezvoltate alte competențe, înveți tainele cititului și ale socotitului, noțiuni de bază despre istoria si geografia României, elemente de ortografie, ortoepie, punctuație, cunoștințe cu care vei merge în următoarele etape ale dezvoltării tale. Fiecare treaptă pe care o parcurge un elev, este călăuzită de un profesor. Să nu uităm totusi de liberul arbitru, unde fiecare poate decide singur, dacă vrea să fie însoțit sau nu, în drumul lui spre a deveni un tânăr integrat optim in societate. Dascălul are rolul de a forma elevul dar și acesta trebuie să fie receptiv și preocupat de propria-i dezvoltare.
Rep.: Despre elevii din ziua de azi… Cum rezonați cu ei?
Denisa Mărcuț: Elevii sunt înainte de toate copii. Și eu și dumneavoastră am fost copii. Ce ne plăcea cel mai mult? Să ne jucăm! Că sunt din ziua de azi sau nu, copiii vor iubi jocul. Din fericire, în antagonie cu ceea ce reprezenta Curriculumul pentru învățământul primar, acum, elevul este punctul central în actul educațional iar dacă ei iubesc jocul, fac tot posibilul să-l integrez în cadrul orelor. E important să știu cum se simt elevii mei dimineața când vin la școală, ce îi supără sau ce îi face fericiți, să le dau încredere, să râdem împreună și să le reamintesc că ceea ce învățăm în fiecare zi la școală, îi duce cu un pas mai aproape de viitoarea lor meserie. Știu, poate părea puțin neverosimil ceea ce spun, dar sunt discuții pe care le poți avea cu un copil de 8-9 ani, din zilele noastre. Să nu uităm, totuși, că orice joc are regulile lui și fiecare dintre noi, trebuie să le respecte, pentru ca orele să se desfășoare într-un mod cât mai optim.
Rep.: Ținând cont de starea de urgență, cum decurge predatul online?
Denisa Mărcuț: Nu știu dacă neaparat termenul de predat este unul potrivit, în condițiile actuale. Cert este că țin legătura cu elevii mei, prin intermediul platformelor educaționale, tehnologia ne permite să ne și vedem dar contactul pe care îl avem într-o sală de clasă, nu poate fi comparat cu niciuna dintre aceste metode. La început, cu siguranță a fost interesantă pentru elevi, această accesare online, dar eu nu cred că poți preda, în adevăratul sens al cuvântului, stând în fața unui monitor. Să nu uităm totuși de mult iubitele pauze… clopoțelul nu mai sună acum pentru nimeni. Important este să trecem cu bine peste această perioadă și să ne revedem cu forțe proaspete.
Rep.: Cât de implicați și atenți sunt elevii?
Denisa Mărcuț: Din punctul meu de vedere, dascălul este cel care manageriază actul educațional, din momentul în care a intrat în sala de clasă. Elevii vor fi implicați și atenți, dacă acesta știe cum să gestioneze orele de curs. Îmi salut pe această cale, dragii mei elevi, de la Liceul Teoretic „Avram Iancu” și le mulțumesc atât lor cât și părinților acestora pentru implicarea și receptivitatea de care dau dovadă.
Rep.: Care este cea mai mare satisfacție a dumneavoastră în calitate de dascăl?
Denisa Mărcuț:Sunt atât de multe și mi-e greu să fac o ierarhizare a acestora, de la cea mai importantă la una mai puțin importantă. Tot ceea ce mă face să trăiesc această meserie, din primul an de învățământ, pentru mine este o mândrie și o satisfacție continuă.
Faptul că m-am întors ca dascăl, în școlile unde am fost cândva elevă, generațiile pe care le-am îndrumat nu m-au uitat și am reușit să îmi las amprenta asupra lor, am îndrumat eleve de la profil vocațional în alegerea unei meserii de dascăl deși poate nu aveau încrederea necesară și am reușit să le dau un imbold. Relația pe care o creez cu elevii mei, toate desenele primite de la ei în pauze, îmbrățișările, îmi umplu inima de bucurie. După cum vedeți, nu am început cu rolul primordial pe care l-am avut și-l am în viața unui copil, de a-l învăța și de a-i pune bazele în atâtea cunoștințe, pentru că odată cu această profesie aleasă, rolul meu nu trebuie să mai reprezinte o satisfacție ci o certitudine cu fiecare generație căreia îi îndrum pașii.
De 10 ani de zile trăiesc aceleași emoții la început sau sfârșit de an școlar, de parcă ar fi prima mea zi de școală.
Rep.: Care credeți că sunt cele mai importante aspecte ale educației și ce vă face să credeți asta?
Denisa Mărcuț:Simplul termen de educație este atât de complex încât a stabili o ordine de abordare a acestui concept, ar putea reprezenta chiar o provocare. Că vorbim de educație intelectuală, morală, estetică, formală, non-formală, informală,etc. putem vedea cu ușurință segmentele pe care le acoperă educația în dezvoltarea unui individ și modalitățile în care își pune amprenta asupra acestuia. Cunoaștem sintagma „cei 7 ani de acasă”, astfel familia are un rol primordial în dezvoltarea unui viitor adult. Trebuie să existe o interdependență între familie și profesor, pe toată perioada de școlarizare a copilului, pentru a avea un rezultat de succes. Trebuie amintit faptul că educația reprezintă o componentă a existenței socio-umane, o întâlnire dacă vreți între individ și societate iar întreaga viață socială poate fi marcată de acest schimb permanent. Educația s-a dezvoltat odată cu societatea și a acționat ca un factor de progres, în concordanță cu valorile materiale și spirituale de-a lungul anilor. Cea mai prețioasă valoare pe care a creat-o educația, este însăși omul, personalitatea umană, fiind o condiție a existenței umane, o necesitate vitală pentru dezvoltarea societății, asigurând o legătură neîntreruptă între generații și în toate sferele sociale.
În societatea zilelor noastre, din punctul meu de vedere, educația este cheia… dar ca orice cheie, ea poate să deschidă sau să închidă uși, totul depinde de fiecare în parte, ce anume dorește să aleagă.
Rep.: Care credeți că este rolul unui profesor în dezvoltarea unui copil?
Denisa Mărcuț:Ați avut o materie preferată când erați elev? Sunt sigură că vă amintiți și acum, numele profesorului care o preda. Un dascăl te poate face să îndrăgești sau din contră, să dezvolți o aversiune față de o materie, spre care, poate tu, ca elev, ai inclinații. E ușor de dedus astfel, cam cât de important este un profesor în dezvoltarea ulterioară a unui copil. Dascălii își pun amprenta în dezvoltarea unui elev, nu doar din prisma procesului instructiv-educativ ci reprezintă și un liant în formarea acestuia, ca personalitate. În zilele noastre, dascălul nu mai este doar un transmițător ci un facilitator în relația cu elevii săi.
Deseori se spune că, educația se sprijină pe patru piloni importanți: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu alții și a învăța să fii. Dacă eu, ca dascăl, reușesc să pun bazele acestor deziderate, înseamnă că rolul meu a fost îndeplinit cu succes.
„Cei mai buni profesori sunt cei care te învață încotro să te uiți, dar nu îți spun ce să vezi, lăsând libertatea fiecărui copil de a descoperi și cunoaște în stilul său propriu.”, e ideea în care cred cu tărie și pe care o urmez în procesul instructiv-educativ de la clasă.
Rep.: Dacă ar fi în puterea dumneavoastră, ce ați schimba în sistemul de învățământ? De ce?
Denisa Mărcuț:Înainte de a privi atât de departe, la un întreg sistem, cred că primele schimbări trebuie să vină de la noi, cadrele didactice. Dacă aș avea o putere, vorba dumneavoastră, aș interzice intrarea în învățământ, la orice nivel, a celor cu note sub 7 la examenul de titularizare. Este inadmisibil să găsim la catedră, profesori care au note de 3, 4, 5 la titularizări. Când tu ești de 4, cam ce lecții poți pregăti de nota 10? Este o întrebare retorică vă dați seama. Cu siguranță am evoluat ca sistem de învățământ, fâcând o paralelă cu vremea în care am fost eu elevă, metodele și procedeele didactice s-au perfecționat, au aparut altele noi, deși materia e mult mai complexă.
Admirăm foarte mult sistemul de învățământ finlandez, dar aceștia alocă undeva la 7% din PIB pentru educație iar până în prezent, procentul din PIB promis învățământului din țara noastră a rămas doar la nivelul de deziderat.
Eu ca dascăl știu sigur că m-am adaptat și o voi face în continuare.
Rep.: Ce sfat ați da tinerilor care ar dori să ajungă dascăli?
Denisa Mărcuț:Dragi tineri, ați ales o meserie atât de nobilă și plină de satisfacții. Să urmați această profesie doar din vocație pentru că rolul vostru va fi de a modela atâtea minți ce abia așteaptă să fie șlefuite.
Fiți încrezători și mult succes în noul drum ales!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
