„Amu-i vremea faptelor. NO, HAI!”, era îndemnul adresat de „crăișorul munților”, chemându-i la luptă pe moți împotriva trupelor maghiare conduse de Lajos Kossuth, după ce, la 15 martie 1848, la Budapesta, a fost adoptată o moțiune care prevedea unirea forțată a Transilvaniei cu Ungaria.
Născut în 1824 în satul Vidra de Sus din Munții Apuseni, Avram Iancu avea să îmbrățișeze cariera de avocat, întreaga sa existență aflându-se în slujba emancipării națiunii române din Transilvania. În preajma Revoluției de la 1848, Avram Iancu făcea parte din elita intelectualității românești transilvănene. Pe timpul luptelor dintre oștile românești și cele maghiare din Apuseni, avea să-și dovedească curajul și spiritul de sacrificiu, devenind liderul de necontestat al moților.
După ce la 8 noiembrie 1848 românii ocupau orașul Aiud, de unde s-au retras gărzile maghiare, căpitanul imperial Gratze a raportat șefilor săi, că românii au putut fi ținuți în frâu grație „admirabilului și cavalerescului prefect Avram Iancu”.
Acum 150 de ani, pe prispa casei brutarului Ioan Stupina din Baia de Criș, se stingea din viață eroul național Avram Iancu. „Crăișorul munților” va rămâne mereu în memoria noastră drept un simbol al jertfei de sine în beneficiul națiunii române. „Nu m-am luptat pentru cruci şi favoruri, ci pentru eliberarea naţiunii mele”.
„Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită”.
Veșnica recunoștință eroilor neamului românesc!
Biroul de Presă al PSD Câmpia Turzii
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
