Ce este îngrijorarea?
Ființele umane au capacitatea uimitoare de a se gândi la evenimente viitoare. „Gândirea în perspectivă” înseamnă că putem anticipa obstacole sau probleme și ne oferă posibilitatea de a planifica soluții. Când ne ajută să ne atingem obiectivele, „gândirea în perspectivă” poate fi utilă. De exemplu, spălarea mâinilor și distanțarea fizică (nu neapărat „distanțare socială”) sunt lucruri utile pe care putem decide să le facem pentru a preveni răspândirea virusului.
Pe de altă parte, însă, îngrijorarea este un mod de „gândire în perspectivă” care ne face adesea să ne simțim anxioși sau temători. Când ne facem griji în mod excesiv, ne gândim adesea la cele mai neplăcute scenarii și simțim că nu le vom putea face față.
Cum se manifestă îngrijorarea?
Când ne facem griji, ne poate veni în minte o înlănțuire de gânduri și imagini, care poate evolua în direcții din ce în ce mai catastrofale și mai puțin probabile. Unii oameni simt că îngrijorarea este incontrolabilă, ca și cum ar avea propria ei viață. Este firesc ca mulți dintre noi să ne fi surprins recent gândindu-ne la cele mai grave posibilități. Grijile pot escalada rapid, chiar și din ceva relativ minor, de exemplu: „mă doare capul” → „dacă sunt infectat cu noul coronavirus?” → „dacă l-am transmis ieri colegilor de serviciu?” → „s-ar putea îmbolnăvi și ar putea muri” → îmi vin imagini înspăimântătoare în care „văd” cum îi pierd pe cei dragi.
Semnele fizice ale anxietății
Îngrijorarea nu este doar în mintea noastră. Când devine excesivă , o resimțim, de asemenea, și ca anxietate în corpurile noastre. Simptomele fizice ale îngrijorării și anxietăți includ:
Ce declanșează îngrijorarea și anxietatea?
Orice poate fi un declanșator al îngrijorării. Chiar și atunci când lucrurile merg bine, s-ar putea să ne surprindem gândind: „ce se întâmplă dacă totul se se duce de râpă?”. Există, însă, anumite situații de viață în care tendința de a ne îngrijora devine mai intensă. Aceste situații prezintă, în general, următoarele caracteristici:
Sună asemănător cu situația actuală?
Situația sănătății la nivel mondial are toate caracteristicile prezentate mai sus, astfel încât este de înțeles că oamenii își fac multe griji. Este o situație neobișnuită cu multă incertitudine și nu avem de unde să știm ce va întâmpla, ceea ce ne poate duce în mod natural la îngrijorare și ne face să ne simțim anxioși.
Există diferite tipuri de îngrijorări?
Îngrijorarea poate fi de folositoare sau nefolositoare, fiind provocate de „probleme reale”, respectiv, „probleme ipotetice”.
Îngrijorările reale sunt legate de problemele actuale care necesită soluții în acest moment. De exemplu, având în vedere preocupările foarte reale cu privire la virusul care se extinde în acest moment, există soluții utile care includ spălarea periodică a mâinilor, distanțarea socială și izolarea fizică dacă aveți simptome.
Pe de altă pate, îngrijorările ipotetice cu privire la actuala criză din domeniul sănătății ar putea include gânduri referitoare la scenariile cele mai pesimiste (ceea ce am putea numi catastrofare). De exemplu, imaginarea scenariilor în care consecințele sunt foarte grave, cum ar fi decesul majorității oamenilor.
https://www.psychologytools.com/
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
